Eterniseed

Numeri 15

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Şi Domnul vorbì lui Moisi, zicând:

2 Vorbeşte fiilor lui Israel, şi zi lor: Când veţi întrà în pământul locuinţei voastre, pre care eu vi-l dau vouă,

3 Şi veţi aduce sacrificiu cu foc Domnului, ardere de tot, sau alt sacrificiu, împlinind vre-un vot, sau dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre, făcând miros plăcut Domnului, din cireadă, sau din turmă:

4 Cel ce aduce sacrificiul său Domnului, să mai aducă dar de pâne, floarea făinei, a zecea parte de efă, frământată cu oleiu a patra parte de hin.

5 Şi vin pentru prinoase, a patra parte de hin să aduci pe lângă ardere de tot, sau şi alt sacrificiu, de tot mielul.

6 Sau de va fi berbece, să aduci dar de pâne două zecimi de floarea făinei, frământată cu oleiu, a treia parte de hin.

7 Şi vin pentru prinoase să aduci a treia parte de hin, în miros plăcut Domnului.

8 Şi de vei aduce un viţel drept ardere de tot, sau alt sacrificiu, împlinind un vot, sau sacrificiu de bucurie Domnului;

9 Pelângă acel viţel să mai aduci şi dar de pâne, de floarea făinei trei zecimi, frământată cu jumătate de hin de oleiu.

10 Şi vin pentru prinoase să aduci o jumătate de hin, spre sacrificiu cu foc, miros plăcut Domnului.

11 Astfel să faci cu orice sacrificiu de bou, sau de un berbece, sau de un miel, sau de un ied.

12 După numărul ce veţi sacrificà, să faceţi cu fiecare după numărul lor.

13 Fiecare moştean să facă aceasta astfel, când va aduce sacrificiu cu foc în miros plăcut Domnului.

14 Şi de va locuì vre-un străin între voi, sau altul oricine între generaţiunile voastre, şi el va voi să facă sacrificiu cu foc în miros plăcut Domnului, să-l facă aşà, după cum îl faceţi voi.

15 Tot aceeaşi lege să fie pentru voi cei din comunitate, şi pentru cel străin ce locueşte între voi; lege în veci să fie aceasta întru generaţiunile voastre: cel străin va fi ca şi voi înaintea Domnului.

16 O lege şi un drept va fi pentru voi şi pentru cel străin, ce locueşte între voi.

17 Şi Domnul vorbì lui Moisi, zicând:

18 Vorbeşte fiilor lui Israel, şi zi lor: Când veţi întrà în pământul, în care eu vă aduc,

19 Şi veţi mâncà din pânea pământului aceluia, să aduceţi dar ridicat Domnului.

20 Din prinoasele aluatului vostru să aduceţi o turtă drept dar ridicat; cum daţi darul de arie, aşà să-l daţi şi pre acesta.

21 Din prinoas ele aluatului vostru să aduceţi dar ridicat Domnului în generaţiunile voastre.

22 Şi dacă voi veţi greşì, şi nu veţi face toate aceste porunci, pre care Domnul le-a dat lui Moisi:

23 Toate câte Domnul v'a poruncit prin Moisi, din ziua aceea, din care Domnul a dat poruncile sale lui Moisi, şi de atunci înainte în toate generaţiunile voastre;

24 Va fi, dacă acel lucru s'a făcut prin greşală, fără ştirea comunităţii, toată comunitatea să aducă un viţel ca ardere de tot, în miros plăcut Domnului, ca darul său de pâne şi cu prinosul său, după datină; şi un ied ca sacrificiu pentru păcat.

25 Şi preotul să facă ispăşire pentru toată comunitatea fiilor lui Israel, şi se va iertà lor; că greşală a fost. Şi ei să-şi aducă sacrificiul lor Domnului, sacrificiu cu foc, şi sacrificiul lor pentru păcat înaintea Domnului, pentru greșeala lor.

26 Și se va iertà comunității întregi a fiilor lui Israel, și străinului ce petrece între ei, că aceasta se întâmplă tot prin greșeală.

27 Și dacă va fi păcătuit un singur suflet din greșeală, acesta să aducă o capră de un an drept sacrificiu pentru păcat;

28 Și preotul să facă ispășire pentru acela, care va fi greșit, fiindcă a păcătuit din greșeală înaintea Domnului, pentru acela să facă el espiare; și i-se va iertà lui.

29 O lege să fie pentru fiecine, care va fi păcătuit din greșeală, fie moștean dintre fiii lui Israel, sau străin ce petrece între dânșii.

30 Iar sufletul acela, care va păcătui din trufie, fie moștean, fie străin, acela pre Domnul defaimă; și stârpise-va sufletul acela din poporul său.

31 Pentru că cuvântul Domnului l-a desprețuit, și ordinile lui le-a stricat, stârpi-se-va sufletul acela; păcatul lui asupra lui.

32 Și când erau fiii lui Israel în pustiu, aflară pre un om, adunând lemne în ziua sabatului.

33 Și cei ce-l aflară strângând lemne, îl aduseră la Moisi și la Aaron și la toată comunitatea;

34 Și-l puseră sub pază, pentru că nu erà hotărît, ce au să facă cu el.

35 Și zise Domnul lui Moisi: acel om să se omoare; toată comunitatea să-l ucidă cu pietri afară din tabără.

36 Și-l duse toată comunitatea afară din tabără, și-l uciseră cu pietri, și el muri; după cum poruncise Domnul lui Moisi.

37 Și Domnul vorbi lui Moisi, zicând:

38 Vorbește fiilor lui Israel, și zi lor, ca să-și facă fimbri la marginile vestmintelor lor întru generațiunile lor; și preste fimbria fiecărui colț să pună fir vânăt.

39 Și acest fir să fie preste fimbrie, ca de câte ori îl veți vedeà, să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului, și să le faceți; și să nu urmați după poftele inimii voastre, nici după dorințele ochilor voștri, după cari vă desfrânați;

40 Ca să vă aduceți aminte, și să faceți toate poruncile mele, și să fiți sfinți Dumnezeului vostru.

41 Eu Domnul sunt Dumnezeul vostru, carele v'am scos pre voi din pământul Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu Domnul sunt Dumnezeul vostru.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.