Eterniseed

Numeri 21

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și când auzì Cananeul, regele din din Ard, carele locuì spre miazăzi, că Israelul întră pe calea Atarim, se luptă cu Israel, și luă dintre ei mai mulți prinși.

2 Atuncia făcù Israel vot Domnului, și zise: De-mi vei da pre poporul acesta în mâna mea, atunci eu cetățile lui le voiu nimicì cu totul.

3 Și Domnul ascultă vocea lui Israel, și dădù în mânile lui pre Cananei, și-i nimiciră cu totul, pre ei și cetățile lor, și se numì locul acela: Horma.

4 Și ei plecară dela muntele Hor spre Marea-Roșie, ca să ocolească țara Edomului: și sufletul poporului fu descurajiat pe cale:

5 Și poporul vorbì contra lui Dumnezeu și contra lui Moisi, zicând: Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustiul acesta? că nu este nici pâne nici apă, și ni-s'a ingretoșat sufletul de această mâncare așa de proastă.

6 Atuncia trimise Domnul șerpi înfocați asupra poporului, și mușcară pre popor, și murì mult popor din Israel.

7 Atuncia venì poporul la Moisi, și zise: Noi am păcătuit, că am vorbit contra lui Dumnezeu și contra ta; roagă-te lui Dumnezeu, ca să depărteze șerpii dela noi; și Moisi se rugă pentru popor.

8 Și zise Domnul lui Moisi: Făți un șarpe înfocat, și-l spânzură de o prăjină: și va fi, că tot cel ce este mușcat și se va uità la dânsul, va trai.

9 Și Moisi făcù un șarpe de aramă, și-l puse pe o prăjină: și fu, că de mușcà pre cinevà vre-un șarpe, acela se uità la șarpele de aramă, și trăià.

10 Și fiii lui Israel plecară, și tăbărîră la Obot.

11 Și plecară dela Obot, și tăbărîră la Ije-Abarim, în pustiul carele este dinaintea Moabului, spre răsăritul soarelui.

12 De acolo plecară, și tăbărîră în valea Zared.

13 De acolo plecară, și tăbărîră dincolo de Arnon, care curge prin pustiul, ce iese din ținuturile Amoreilor; că Arnon este hotarul Moabului, intre Moabiți și Amorei.

14 Deaceea se zice în cartea despre răsboaiele Domnului: Vaheb in Sufa, Și pâraiele lui Arnon,

15 Și scurgerile pâraielelor, Cari se întorc spre hotarul Ar, Și se lasă spre hotarul Moabului.

16 Și veniră la Beer. Aceasta este fântâna, unde zise Domnul lui Moisi: Adună pre popor, și eu le voiu da apă.

17 Atuncia cântă Israel cântarea aceasta: Înalță-te, fântână; Cântați-i:

18 Fântâna, pre care o săpară mai marii, Pre care căpeteniile poporului o scobiră, Supt conducerea legislatorului cu toiegele lor.

19 Și din acest pustiu veniră la Mattana; Și dela Mattana la Nahaliel, și dela Nahaliel la Bamot;

20 Și dela Bamot în valea, care este în câmpul Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre pustiu.

21 Și Israel trimise soli la Sihon, regele Amoreilor, zicând:

22 Lasămă să trec prin pământul tău! Noi nu ne vom abate nici preste câmpii, nici preste vii, nici apă nu vom bea din fântânile tale: pe calea domnească vom merge, până ce vom trece din hotarul tău.

23 Dară Sihon nu lăsă ca Israel să treacă prin pământul său; ci Sihon strânse tot poporul său, și ieși întru întâmpinarea lui Israel în pustiu; și veni la Iaaz, și se luptă cu Israel.

24 Și Israel îl bătù cu ascuțitul sabiei, și-i cuceri pământul lui ela Arnon până la Iabok, până la fiii lui Ammon; că hotarele fiilor lui Ammon erau tari.

25 Și Israel luă toate cetățile acelea; și locuì Israel în toate cetățile Amoreilor, în Heșbon și în toate cetățile sale.

26 Că Heșbon erà cetatea lui Sihon, regele Amoreilor, care bătându-se cu regele de mai înainte al Moabului, luă din mâna lui tot pământul lui până la Arnon.

27 Deaceea zic poeții: Veniți la Heșbon, Să se zidească și să se reintemeiască cetatea lui Sihon;

28 Că foc ieși din Heșbon, Flacără din cetatea lui Sihon, Care mistuì Arul Moabului, Și pre domnii înălțimilor Arnonului.

29 Vai ție Moabe! Perdut ești tu, popor al Chemoșului. El lăsă pre fiii săi, cari căutau să scape, Și pre fetele sale, să cadă în captivitate La Sihon, regele Amoreilor.

30 Săgetat-am asupra lor: Perduți sunt dela Heșbon până la Dibon, Amărît-am pre ei până la Nofa, Care se întinde până la Medeba.

31 Și Israel locuì în pământul Amoreilor.

32 Și Moisi trimise, ca să iscodească Iaazerul, și ei cuprinseră cetățile sale, și alungară pre Amorei, cari erau acolo.

33 Și se întoarseră, și se suiră pe calea cătră Basan, și Og, regele Basanului, ieși întru întâmpinarea lor, el și tot poporul său, la bătaie la Edrei.

34 Și Domnul zise lui Moisi: Nu te teme de dânsul, că în mânile tale îl dau, pre el și tot poporul său și pământul său, și să-i faci după cum făcuși lui Sihon, regele Amoreilor, care locuià la Heșbon.

35 Și ei îl bătură, pre el și pre fiii săi și tot poporul său, de nu lăsă nici unul; și-i moșteni pământul său.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.