Eterniseed

Numeri 23

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și Balaam zise lui Balak: Zidește-mi aici șapte altare, și-mi pregătește aici șapte viței și șapte berbeci.

2 Și Balak făcu, precum zise Balaam: și Balak și Balaam aduseră câte un vițel și câte un berbece pe fiecare altar.

3 Și zise Balaam lui Balak: Stăi lângă arderea de tot a ta, și eu mă voiu duce: poate mă va întâmpină Domnul, și ceeace-mi va arătà voiu spune ție. Și el se duse pe un vârf de munte.

4 Și Dumnezeu întâmpină pre Balaam: și acesta îi zise: Eu șapte altare am făcut, și pe tot altarul am adus câte un berbece și câte un vițel.

5 Și Domnul puse cuvântul în gura lui Balaam, și zise: Întoarce-te la Balak, și așa să-i vorbești.

6 Și el se întoarse la el, și iată el stà lângă arderea de tot a sa, el și toți mai marii Moabului.

7 Și rosti el cuvântul său parabolic, și zise: Din Siria mă aduse Balak, regele Moabului, Din munții răsăritului, zicând: Vino! blesteamă-mi pre Iacob, Vino, defaimă-mi pre Israel:

8 Cum să blestem eu pre cel ce nu-l blestemă Dumnezeu? Și cum să defaim pre cel ce nu-l defaimă Dumnezeu.

9 Că mă uit depe vârfurile stâncilor, Și-l văd pre el depe dealuri. Iată! acest popor locuește deosebit. Și nu se numără la alte popoare.

10 Cine poate numără pulberea lui Iacob și numărul numai din a patra parte a lui Israel? O, de ar murì sufletul meu moartea celor drepți? Și sfârșitul meu să fie ca și al lor!

11 Și Balak zise lui Balaam: Ce mi-ai făcut? Eu te-am luat, ca pre inamicii mei să-i blestemi, și iată! tu-i binecuvintezi?

12 Și el răspunse, și zise: Au nu voiu căutà să vorbesc aceeace mi-a pus Domnul în gură-mi?

13 Și Balak zise cătră dânsul: Vino, rogu-te, cu mine într'alt loc, de unde poți să-l vezi (că tu de aici numai o parte a lui o vezi, iar pre tot poporul nu-l vezi); și mi-l blestemă de acolo!

14 Și-l luă în țarina păzitorilor, spre vârful Pisga; și zidi șapte altare, și pe fiecare altar aduse câte un vițel și câte un berbece.

15 Și Balaam zise lui Balak: Stăi aicia lângă arderea de tot a ta, și eu acolo voiu întâmpinà pre Domnul.

16 Și Domnul întâmpină pre Balaam, și puse cuvânt în gura lui, și zise: Întoarce-te la Balak, și așa să vorbești.

17 Și el venì la dânsul, și iată el stà lângă arderea de tot a sa, și cu dânsul mai marii Moabului. Și Balak zise lui: ce a zis Domnul?

18 Și rostì el cuvântul său parabolic, și zise: Scoală-te, Balak, și ascultă! Ia în urechi cuvintele mele, tu fiul lui Zippor!

19 Dumnezeu nu este om, ca să mință, Nici fiu de om ca să-i pară rău; El a zis, au nu va face? Vorbit-a, au nu va împlinì?

20 Iată eu primit-am să binecuvintez: Da, el a binecuvântat, și eu nu pot întoarce.

21 El nu zărește nici o răutate în Iacob, Și nu vede nici o nedreptate în Israel, Domnul Dumnezeul său este cu dânsul, Cânt triumfal de regi se aude în mijlocul lui.

22 Dumnezeu scoase pre ei din Egipt; Tăria lui este ca aceea a unicornului.

23 Nu e descântec în contra lui Iacob, Nici găcitură în contra lui Israel; La timpul său se va zice despre Iacob și despre Israel cele ce a făcut Dumnezeu cu el.

24 Iată acest popor! ca un leu se va sculà, Și ca o leoaică se va rădicà; El nu se va culcà, până ce nu-și va mâncà prada, Și nu va bea sângele celor uciși.

25 Și zise Balak lui Balaam: Tu nici să nu-l blestemi, nici să nu-l binecuvintezi.

26 Iar Balaam răspunse și zise lui Balak: Au nu ți-am vorbit eu și ți-am zis, că cu voiu face toate câte-mi va zice Domnul?

27 Și Balak zise lui Balaam: Vino, rogu-te! te voiu duce într'alt loc; poate să placă lui Dumnezeu, ca tu să mi-l blestemi de acolo.

28 Și luând Balak pre Balaam, îl duse pe vârful muntelui Peor, care privește spre deșert.

29 Și Balaam zise lui Balak: Zidește-mi aicia șapte altare, și-mi pregătește aicia șapte viței și șapte berbeci.

30 Și Balak făcù așa, precum îi zise Balaam, și aduse pe fiecare altar câte un vițel și câte un berbece.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.