Eterniseed

Numeri 32

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau mulțime mare foarte de vite; și ei văzură pământul Iazer și pământul Galaad, că iată! locul acela erà loc pentru vite.

2 Și veniră fiii lui Gad și fiii lui Ruben, și vorbiră lui Moisi și lui Eleazar, preotul, și cătră mai marii comunității, zicând:

3 Atarot, și Dibon, și Iazer, și Nimra, și Heșbon, și Eleale, și Șebama, și Nebo, și Beon

4 Pământul, pre care Domnul îl bătù înaintea comunității lui Israel, este pământ pentru vite, și servii tăi au vite.

5 Și ziseră mai departe: De am aflat har înaintea ochilor tăi, să se dea acest pământ servilor tăi spre stăpânire; nu ne trece preste Iordan!

6 Și Moisi zise cătră fiii lui Gad și cătră fiii lui Ruben: Nu cumvà frații voștri au să meargă la resbel, și voi să ședeți aicia?

7 Și pentru ce întoarceți inimile fiilor lui Israel, ca să nu treacă în pământul, pre care Domnul îl dă lor?

8 Așà făcură părinții voștri, când îi tri- misei dela Kadeș-Barnea ca să vadă pământul;

9 Că ei se suiră până la valea Eșcol, și după ce văzură pământul, întoarseră inima fiilor lui Israel, ca să nu între în pământul, pre care Domnul îl dăduse lor.

10 Și se aprinse mânia Domnului în ziua aceea, și el jură, zicând:

11 Acești bărbați, cari ieșiră din Egipt, dela anii douăzeci și mai sus, nu vor vedeà acel pământ, pre care eu cu jurământ l-am promis lui Abraam și lui Isaac și lui Iacob, pentru că n'au urmat mie pe deplin;

12 Afară de Caleb, fiul Iefune, Kenezeul, și de Iosua, fiul lui Nun; că ei au urmat pe deplin Domnului.

13 Și mânia Domnului se aprinse asupra lui Israel, și-l lăsă să se rătăcească în pustiu patruzeci de ani, până ce se stânse toată acea generațiune, care făcù rău în ochii Domnului.

14 Și acum, iată voi v'ați sculat în locul părinților voștri clocitură de oameni păcătoși, ca să îmmulțiți și mai tare focul mâniei Domnului contra lui Israel.

15 Că dacă voi vă întoarceți dela dânsul, el va mai lăsà pre ei în acest pustiu, și voi veți pierde tot poporul acesta.

16 Și ei se apropiară de dânsul, și-i ziseră: Staule de oi voim să facem aicia pentru vitele noastre, și cetăți pentru copiii noștri;

17 Și noi ne vom înarmà, și curând vom merge înaintea fiilor lui Israel, până ce-i vom duce la locul lor; dară copiii noștri vor rămâneà în aceste cetăți întărite, de frica locuitorilor acestui pământ.

18 Noi nu ne vom întoarce la casele noastre, până ce fiii lui Israel nu-și vor fi luat fiecare moștenirea sa.

19 Că noi nu vom moșteni cu ei împreună dincolo de Iordan, nici mai departe; că moștenirea noastră ne va venì dincoace de Iordan, despre răsărit.

20 Și zise Moisi cătră dânșii: De veți face aceasta, și de vă veți înarmà la resbel înaintea Domnului;

21 Și fiecare din voi înarmați vor trece Iordanul înaintea Domnului, până ce el va alungà pre inamicii săi de dinaintea sa.

22 Și numai după ce țara va fi supusă inaintea Domnului, vă veți întoarce înapoi, atunci veți fi nevinovați înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și acest pământ va fi stăpânirea voastră înaintea Domnului;

23 Și de nu veți face aceasta, iată vă păcătuiți înaintea Domnului, și să știți, că păcatul vostru vă va ajunge pre voi.

24 Zidiți-vă deci cetăți pentru copiii voștri, și staule pentru oile voastre, și ceea ce a vorbit gura voastră faceți.

25 Și vorbiră fiii lui Gad și fiii lui Ruben către Moisi, zicând: Servii tăi vor face așa, după cum le poruncește domnul nostru:

26 Copiii noștri, femeile noastre, turmele noastre, și toate vitele noastre vor rămânea aici în cetățile Galaadului;

27 Și servii tăi vor trece toți înarmați de oștire înaintea Domnului la resbel, după cum zise domnul nostru.

28 Și Moisi porunci în presența lor lui Eleazar preotul, și lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor caselor părintești din semințiile fiilor lui Israel.

29 Și Moisi zise către dânșii: Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben vor trece cu voi Iordanul toți înarmați la resbel înaintea Domnului; și dacă țara va fi vouă supusă, atunci să dați lor pământul Galaad spre stăpânire:

30 Și de nu vor trece cu voi înarmați, atunci ei moștenirea lor o vor aveà cu voi împreună în pământul Canaan.

31 Și răspunseră fiii lui Gad și fiii lui Ruben, zicând: Ceeace a vorbit Domnul cătră servii săi vom face.

32 Noi vom trece înarmați înaintea Domnului în pământul Canaan, și stăpânirea moștenirii noastre să ne rămână dincoace de Iordan.

33 Și așa Moisi dădù lor, fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și la jumătate din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele Amoreilor, și regatul lui Og, regele din Basan, țara cu cetățile ei și cu hotarele lor, cetățile acelei țări jur împrejur.

34 Și fiii lui Gad rezidiră Dibonul și Atarotul și Aroerul.

35 Și Atrot-Sofanul și Iaserul și Iogbeha.

36 Și Betu-Nimra și Betu-Haranul, cetăți întărite, și staule pentru oi.

37 Și fiii lui Ruben zidiră Heșbonul și Elealul și Chiriataimul.

38 Și Nebo și Baal-Meonul, schimbându-le numele, și Șibma: și puse alte nume cetăților pre care le rezidiră.

39 Și fiii lui Machir, fiul lui Manase, se duseră la Galaad, și-l luară, și alungară pre Amoreii ce locuiau într'însul.

40 Și Moisi dădù Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, și el locuì acolo.

41 Și Iair, fiul lui Manase, încă se duse, și luă satele lor, și le numì Havot-Iair.

42 Asemenea și Noba merse, și luă Kenatul și cetățile lui, și le puse numele Noba, după numele lui.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.