Eterniseed

Proverbele 15

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Răspunsul blând înlătură mânia, Iar cuvântul aspru întărâtă mânia.

2 Limba înțelepților plăcută face știința, Dar din gura nebunilor nebunia izvorește.

3 În tot locul sunt ochii Domnului, Văzând pre cei răi și pre cei buni.

4 Limba iubitoare de pace este un pom al vieții, Iar răutatea în ea face spărtură sufletului.

5 Nesocotitul nesocotește învățătura părintelui, Iar cel ce ia aminte la mustrări cuminte se face.

6 În casa dreptului este un mare tezaur, Dar în venitul celui nelegiuit este neodihnă.

7 Buzele înțelepților răspândesc știință, Dar inima nebunilor nedreptate.

8 Jertfa celor nelegiuiți este uriciune Domnului, Dar ruga celor drepți plăcerea sa.

9 Urîciune este Domnului calea nelegiuitului, Dar pre cel ce urmează dreptatea îl iubește.

10 Grea se pare pedeapsa pentru cel ce părăsește calea cea dreaptă, Și cel ce urăște mustrarea, va muri.

11 Infernul și adâncul sunt înaintea Domnului, Cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12 Derâzătorul nu iubește să fie mustrat, Cu cei înțelepți el nu merge.

13 Inima voioasă înveselește fața, Dar prin tristețea inimei se trânge sufletul.

14 Inima înțelegătoare caută știință, Dar gura nebunilor paște nebunia.

15 Toate zilele apăsatului sunt rele, Dar o inimă voioasă este un ospăț neîntrerupt.

16 Mai bine este puținul cu temerea Domnului, Decât multe tezaure și neodihnă cu dânsele.

17 Mai bun este un prânz de legume cu iubire, Decât un bou îngrășat și ură cu dânsul.

18 Omul mânios întărâtă sfezile, Dar cel târziu la mânie potolește cearta.

19 Drumul leneșului este ca un gard de spini, Iar cărarea celor drepți ca calea bătută.

20 Fiul înțelept înveselește pre părintele său, Iar omul nebun nesocotește pre muma sa.

21 Nebunia este bucuria celui fără de minte, Dar bărbatul cuminte merge drept pe drumul său.

22 Unde nu este sfat, planurile se nimicesc, Dar prin multa sfătuire se întăresc.

23 Omul are bucurie de răspunsul gurei sale, Și un cuvânt la timpul său, cât de bun este!

24 Calea vieții merge tot în sus pentru cel înțelept, Ca să se depărteze de infernul de jos.

25 Casa mândrilor o surpă Domnul, Dar hotarul văduvei îl întărește.

26 Cugetele celui rău sunt urîciune Domnului, Dar jertfele cele mai curate sunt cuvinte plăcute.

27 Cel ce capătă câștig nedrept, turbură casa sa, Iar cel ce urăște mituirea va trăi.

28 Inima dreptului gândește ce are să răspundă, Dar din gura nelegiuiților izvorăsc cele rele.

29 Departe este Domnul de cei nelegiuiți, Dar ruga celor drepți o ascultă.

30 Lumina ochilor înveselește inima; Și știrea bună îngrașă oasele.

31 Urechea ce ascultă mustrarea dătătoare de vieață, Între înțelepți va petrece.

32 Cel ce lapădă învățătura urește sufletul său, Iar cel ce ascultă mustrări capătă minte.

33 Temerea de Domnul este o învățătură a înțelepciunii, Și înainte de mărire este umilința.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.