1 O cântare de aur a lui David.
2 Păzește-mă, Dumnezeule; Căci ție mă încred.
3 Zis-am Domnului: „Tu ești Dumnezeul meu! Afară de tine nu aflu fericire“:
4 Și sfinților, ce sunt pe pământ: „Voi sunteți cei aleși, în cari aflu toată plăcerea mea.“
5 Durerea își înmulțesc cei ce aleargă după un alt zeu: Eu nu voiu aduce libațiunile lor de sânge, Și nici nu voiu luà numele lor pe buzele mele.
6 Domnul este partea moștenirii mele și paharul meu, Tu susții sorțul meu.
7 Moștenirea mi-a căzut în locuri plăcute, Da, plăcută mi-i moștenirea.
8 Binecuvintez pre Domnul, care mi-a dat sfat, Încă și noaptea mă îndeamnă rărunchii mei.
9 Pururea pun pre Domnul înaintea mea, El îmi stă de a dreapta, nu mă voiu clăti.
10 De aceea bucure-se inima mea, și veselească-se sufletul meu, Și în siguranță locuește corpul meu.
11 Căci tu nu vei lăsà internului sufletul meu, Nici nu vei lăsà pre cuviosul tău să vază mormântul;
12 Tu-mi faci cunoscută calea vieței: Plinătatea bucuriilor de dinaintea feței tale; Căci la dreapta ta sunt desfătări fără capăt.