1 Maestrului de cântare. Un psalm al lui David.
2 Compus când venì la dânsul profetul Natan, după ce a intrat la Bat-Șeba.
3 Miluește-mă, Dumnezeule, După mila ta; După mulțimea îndurărilor tale, Șterge fărădelegea mea.
4 Spală-mă de tot de fărădelegea mea, Și de păcatul meu curățește-mă.
5 Căci fărădelegea mea o cunosc, Și păcatul meu este pururea înaintea mea.
6 Numai ție unuia am greșit, Și acest rău înaintea ta am făcut, Ca să te îndreptezi întru cuvintele tale, Și să fii curat în judecățile tale.
7 Că iată, întru fărădelegi m’am născut, Și în păcate m’a zămislit muma mea.
8 Că iată, adevărul iubești în lăuntrul omului, Și înțelepciunea ta m’ai învățat în ascunsul inimei mele.
9 Stropi-mă vei cu isop, și mă voiu curăți, Spăla-mă-vei, și mai tare decât omătul mă voiu albi.
10 Auzului meu dă bucurie și veselie, Ca să se bucure oasele, ce le-ai sfărâmat.
11 Întoarce fața ta dela păcatele mele, Șterge toate fărădelegile mele.
12 Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, Și spirit drept înnoește în lăuntrul meu.
13 Nu mă lepăda dela fața ta, Și spiritul tău cel sfânt nu-l lua dela mine.
14 Dă-mi iarăși bucuria mântuirei tale, Și cu spirit bine-voitor sprijinește-mă.
15 Atuncia învăța-voiu pre cei fărădelege căile tale, Și cei păcătoși la tine se vor întoarce.
16 Scapă-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele, Și bucurà-se-va limba mea de dreptatea ta.
17 Doamne, deschide buzele mele, Și gura mea va cuvântà lauda ta.
18 Căci jertfire de ai fi binevoit, aș fi dat; Ardere de tot nu ceri.
19 Jertfirile lui Dumnezeu sunt un spirit sdrobit, O inimă înfrântă și sdrobită nu vei urgisi, Dumnezeule.
20 Fă bine întru bunăvoința ta Sionului, Zidește zidurile Ierusalimului.
21 Atuncia vei bineprimi jertfirile dreptăței, Prinoasele și arderile de tot; Și atuncia vor aduce pe altarul tău viței. Mângăierea curiosului în ciuda clevetitorului.