1 Maestrului de cântare. Un psalm al lui David.
2 Ascultă, Dumnezeule, vocea mea în plângerea mea: De spaima neamicului păzește viața mea.
3 Ascunde-mă de adunarea celor nelegiuiți, De ceata făcătorilor de rele:
4 Cari ascut, ca o sabie, limba lor, Aruncă, ca pre săgeți, cuvintele lor amare:
5 Ca să săgeteze întru ascuns pre cel fără prihană; De odată îl săgetează, și nu se tem.
6 Se întăresc în planul cel rău, Pun la cale, ca să întindă curse; Zic: „Cine va vedea?“
7 Uneltesc rele: Sunt gata la planul uneltit! Lăuntrul fiecăruia și inima lui sunt adânci.
8 Dar Dumnezeu îi va lovì de odată cu săgeata, Și rănile lor se vor ivì.
9 Și însăși limbile lor îi vor răsturnà; Clăti-va cu capul tot cel ce-i va privì.
10 Și se vor teme toți oamenii, și vor da în știre fapta lui Dumnezeu, Și vor înțelege lucrarea sa.
11 Cel drept bucură-se-va în Domnul, și se va încrede în el, Și se vor lăuda toți cei drepți cu inimă.