Eterniseed

Apocalipsa 6

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Şi văzui când deschise Mieluşelul pe una din cele şapte peceţi, şi auzii pe una dintre cele patru fiinţe zicând ca vuet de tunet: vino şi uită-te.

2 Şi văzui, şi iată cal alb, şi cel care şedeà pe dânsul aveà arc, şi i-se dete cunună, şi ieşi biruitor şi să biruească.

3 Şi când deschise pecetea a doua, auzii pe a doua fiinţă zicând: vino şi uită-te.

4 Şi ieşi alt cal roşu ca focul, şi celui care şedeà pe dânsul i-se dete să iă pacea depe pământ şi să se înjunghe unii pe alţii, şi i-se dete cuţit mare.

5 Şi când deschise pecetea a treia, auzii pe a treia fiinţă zicând: vino şi uită-te. Şi văzui, şi iată cal negru, şi cel care şedeà pe dânsul aveà cumpănă în mâna sa.

6 Şi auzii ca un glas în mijlocul celor patru fiinţe zicând: o măsură de grâu un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar! Şi nu păgubi untdelemnul şi vinul.

7 Și când deschise pecetea a patra auzii glasul ființei a patra zicând: vino și uită-te.

8 Și văzui, și iată un cal galben-verde, și cel care ședea de-asupra lui aveà numele Moartea, și iadul urmà împreună cu dânsa, și li-se dete stăpânire peste a patra parte a pământului, ca să omoare cu spadă și foamete și moarte și prin fiarăle pământului.

9 Și când deschise pecetea a cincea, văzui supt altar sufletele celor înjunghiați pentru cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia pe care o aveau.

10 Și strigară cu glas mare zicând: până când, stăpâne sfinte și adevărate, nu judeci și nu răsbuni sângele nostru, față de locuitorii pământului?

11 Și li-se dete fiecăruia vestmânt alb, și li-se zise să se mai repauzeze puțin timp, până să împlinească numărul și cei împreună slujitori ai lor, și frații lor, care au să fie omorîți ca și ei.

12 Și văzui când deschise pecetea a șasea, și se făcù cutremur mare, și soarele se făcù negru ca un sac de păr și luna întreagă se făcù ca sânge,

13 Și stelele cerului căzură pe pământ, după cum un smochin scuturat de vânt mare își aruncă smochinele sale iernatice,

14 Și cerul se desfăcù ca o carte înfășurată, și orice munte și insulă se mișcară din locurile lor.

15 Și împărații pământului și mai marii și căpitanii și bogații și puternicii și oricare rob și stăpân de sine se ascunseră în peșteri și în stâncile munților,

16 Și zic munților și stâncilor: „cădeți peste noi și ascundeți-ne“ de fața celui care șade pe tron și de mânia Mielușelului,

17 Că a venit ziua cea mare a mâniei lor, și cine poate să steà?

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.