Eterniseed

Rut 1

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și în zilele când judecau judecătorii, fost-a foamete pe pământ, și s'a dus un bărbat din Bet-Lehemul lui Iuda, ca să locuească în pământul Moabului, el și femeia sa, și cei doi fii ai săi.

2 Numele bărbatului era Elimeleh, și numele femeii sale Naomi, și numele celor doi fii ai săi erau Mahlon și Chilion, Efraiți din Bet-Lehemul lui Iuda; și veniră în pământul Moabului, și locuiră acolo.

3 Și murì Elimeleh, bărbatul Naomiei; și a rămas ea cu cei doi fii ai săi.

4 Și-și luară lor femei Moabitene; numele uneia era Orfa, și numele celei de a doua Rut; și locuiră acolo ca la zece ani.

5 Și muriră și acești doi, Mahlon și Chilion; și rămase femeia fără cei doi fii ai săi și fără bărbatul ei.

6 Și se sculă ea cu nurorile ei, și se întoarse din pământul Moabului; că auzià în pământul Moabului, că Domnul a cercetat pre poporul său dându-i pâne.

7 Și ea ieși din locul în care locuià, și cele două nurori ale sale cu dânsa; și merseră pe cale, ca să se întoarcă în pământul lui Iuda.

8 Și zise Naomi către cele douâ nurori ale sale: Duceți-vâ și întoarceți-vâ fiecare în casa mumii sale: facâ-și Domnul milâ cu voi, cum ați fâcut voi cu cei râposați și cu mine.

9 Deie-vâ Domnul, ca sâ aflați repaus fiecare în casa bârbatului sâu! Și le sârutâ: și ele înâlțarâ vocile lor, și plânserâ.

10 Și-i ziserâ: Cu tine voim sâ ne întoarcem la poporul tâu.

11 Și Naomi zise: Întoarceți-vâ ficele mele: pentru ce sâ mergeți cu mine? Au doarâ mai am fii în corpul meu, ca sâ vâ fie bârbați?

12 Întoarceți-vâ, ficele mele, duceți-vâ; câ sunt prea bâtrânâ, spre a mai aveâ bârbat; și de ași zice, câ am speranțâ; chiar din aceastâ noapte de ași fi a unui bârbat, și de ași naște fii,

13 Așteptâ-veți, pânâ se vor face mari? Înfrânâ-vâ-veți oare pentru ei, sâ nu fiți ale altor bârbați? Nu ficele mele, câ mult mai amar îmi este mie decât vouâ câci s'a lâsat asupra mea mâna Domnului.

14 Și ele înâlțarâ vocile lor, și plânserâ iarâși. Și Orfa sârutâ pe soacra sa; darâ Rut se țineâ de ea.

15 Și zise Naomi: Iatâ, cumnata ta s'a întors la poporul ei și la zeii ei, întoarce-te și tu dupâ cumnatâ ta.

16 Darâ Rut zise: Nu stâ de mine ca sâ te pârâsesc, și sâ mâ depârtez din urma ta; câ încotro vei merge tu, voiu merge și eu: unde vei râmâneâ tu voiu râmâneâ și eu; poporul tâu va fi poporul meu, și Dumnezeul tâu va fi Dumnezeul meu;

17 Unde vei muri tu, voiu muri și eu, și acolo mâ voiu îmmormântâ; așa sâ-mi facâ Domnul, și încâ mai mult, dacâ altceva decât moartea mâ va despârți de tine!

18 Și vâzând Naomi, câ ea erâ hotârîtâ sâ meargâ cu dânsa, încetâ de a vorbì câtre ea.

19 Și se duserâ amândouâ pânâ ce ajunserâ la Bet-Lehem; și dupâ ce sosirâ la Bet-Lehem, iatâ, toatâ cetatea erâ în mișcare pentru ele, și femeile ziceau: aceasta e Naomi?

20 Și ea le zise: Nu mâ chemați Naomi, ci chemați-mâ Mara, câ Atotputernicul m'a amârit foarte:

21 Plinâ m'am dus, și deșeartâ m'a întors Domnul; pentru ce deci sâ mâ mai chemați Naomi, fiindcâ Domnul a mârturisit în contra mea, și Atotputernicul m'a întristat?

22 Și se întoarse Naomi cu Rut, Moabiteana, nora ei, care se întorceâ din pâmântul Moabului; și venirâ în Bet-Lehem la începutul secerișului orzului.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.