1 Profeție. Cuvântul Domnului asupra pământului Hadracului, Care se va așezà peste Damasc; Căci Domnul are ochi asupra omului, Și asupra tuturor semințiilor lui Israel;
2 Și asupra Hematului, care se hotărește cu dânsul, Asupra Tirului și a Sidonului, deși este atât de înțelept.
3 Cu toate că Tirul și-a zidit întăriri, Și și-a adunat argint ca pulberea, Și aur ca noroiul ulițelor:
4 Iată, Domnul va face să se ià dela dânsul puterea sa, Și o va prăbuși în mare: Și el însuși va fi mistuit de foc.
5 Așkelonul va vedeà aceasta, și se va teme; Și Gaza o va vedeà și se va cutremurà foarte; Ca și Ekronul; căci speranța sa a rămas de rușine; Pieri-va regele din Gaza, Și Așkelonul va fi nelocuit:
6 Și în Așdod vor locui străinii: Și voiu nimicì mândria Filistenilor.
7 Și voiu depărtà sângele lui din gura lui, Și uriciunile lui dintre dinții săi: Și așa el va rămâneà pentru Dumnezeul nostru: Va fi ca un ținut al lui Iuda, Și Ekronul ca Iebuseu.
8 Și voiu tăbărî în jurul casei mele, împotriva oastei, Împotriva celor ce se duc, Și împotriva celor ce se întorc: Și nu va mai trece asupritorul preste dânșii: Căci acum privesc la tine, cu ochii mei.
9 Bucură-te foarte, fiică a Sionului, Tresaltă, fiică a Ierusalimului, Iată, Regele tău vine la tine: Drept este el și mântuitor, Blând și călare pe asin, Pe un mânz, fiu de asină.
10 Și voiu stârpì din Efraim carăle, Și caii din Ierusalim: Și arcul rezbelului va fi stârpit: Și va vorbì popoarelor pace; Și domnia lui va fi dela o mare, până la altă mare, Și dela Eufrat până la marginile pământului.
11 Cât pentru tine, Sioane, pentru sângele legământului încheiat cu tine, Voiu dà drumul încătușaților tăi din groapa, în care nu este apă.
12 Întoarceți-vă în întărire, voi încătușați cu speranță! Da, astăzi o spun, îndoite îți voiu răsplătì.
13 Căci pe Iuda îl voiu întrebuințà, ca arc al meu, Și pe Efraim, ca săgeată a mea; Și voiu deșteptà pe fiii tăi, Sioane, Asupra fiilor tăi, Grecio; Și te voiu face ca sabie de viteaz.
14 Și arăta-se-va Domnul d'asupra lor; Și vor ieși săgețile sale, ca fulgerile; Și Domnul, Dumnezeul va suflà din trâmbiță, Și va umblà în vârtejurile de mează-zi.
15 Domnul, Dumnezeul oștirilor, îi va apărà: Și vor înghițì, și vor învinge cu pietrile de praștie: Vor beà și vor vuì ca de vin, Și vor fi plini, ca cupele de jertfă, Ca colțurile altarului.
16 Și Domnul, Dumnezeul lor, va mântuì în aceea zi Pe poporul său, ca pe o turmă; Căci ei sunt pietrile diademei, Ridicate în pământul său.
17 O, cât de mare va fi norocirea sa, cât de mare frumuseţea sa! Grâul va veseli pe tineri, şi mustul pe fecioare.