Eterniseed › Lecții › Adolescent

Adolescent · Săptămâna 13 · Marți

Creatura supusă și gemând

Verset de memorat: Romans 8:22

Stabilirea scenei

Pavel scrie Romani unei comunități mixte de creștini evrei și neamuri din capitala imperială. Romani 8 este centrul înălțător al epistolei, care trece de la condamnare la eliberare și slavă. În mijlocul acestui argument, Pavel face ceva surprinzător: lărgește perspectiva dincolo de mântuirea omului și include întreaga ordine creată. Cuvântul grecesc tradus aici prin „creație”, ktisis, se referă la întregul cosmos non-uman. Pavel îl personifică. Creația așteaptă, geme și suferă ca și cum ar fi în durerile nașterii. El spune că a fost supusă deșertăciunii, nu de voie, ci de Cel care a supus-o, în nădejde. Majoritatea interpreților văd aici comentariul lui Pavel la Geneza 3, unde pământul este blestemat din cauza păcatului omenesc. Pavel afirmă că dezordinea pe care o observăm în natură nu este planul inițial și nici starea finală. Este o condiție intermediară legată cumva de istoria omului și este îndreptată spre o înnoire viitoare, nu spre nimicire. Aceasta este o viziune remarcabil de ecologică. Mântuirea nu înseamnă evacuarea de pe o planetă sortită pieirii. Este vindecarea uneia rănite.

Dezordinea cosmică după cădere

Mărturia biblică refuză să trateze suferința ca pe o problemă pur umană și privată. Cosmosul însuși este înfățișat ca prins într-o dezordine pe care nu a ales-o, așteptând eliberarea împreună cu noi.

În lumea ta

Când vezi imagini cu un incendiu de pădure care mistuie o pădure sau citești despre recifele de corali care se albesc, simți o durere care depășește esteticul. Pavel ar spune că auzi geamătul. Creștinii care iau acest pasaj în serios au contribuit la înființarea mișcărilor de conservare, a îngrijirii paliative și a ajutorului în dezastre, refuzând cu toții să accepte că suferința este pur și simplu cum stau lucrurile.

Gândește-te la asta

  • Ce se schimbă pentru tine dacă îți imaginezi că lumea naturală nu este un decor neutru, ci un tovarăș care suferă și așteaptă vindecare?
  • Unde ai simțit geamătul săptămâna aceasta, în știri, în trupul tău, în cineva drag, și ce ar însemna să-l plângi cu sinceritate în loc să-l amorțești?

Să ne rugăm împreună

Dumnezeu Creator, auzim gemetele și uneori le adăugăm și noi. Recunoaștem că uneori tratăm pământul și viețuitoarele ca pe lucruri de aruncat. Recunoaștem că ne-am spus că suferința e normală ca să nu o simțim. Deschide-ne urechile la durerea creației și la promisiunea Ta de reînnoire. Fă-ne oameni plini de speranță care lucrăm ca și cum vindecarea e reală. Amin.