Eterniseed › Lecții › Adolescent

Adolescent · Săptămâna 38 · Vineri

Săptămâna 38: CONFRUNTAREA INJUSTIȚIEI — Sinteză și Quiz

Verset de memorat: Amos 5:24

CONFRUNTAREA INJUSTIȚIEI

În săptămâna aceasta am călătorit între două voci profetice despărțite de aproape opt secole, dar unite de același refuz. Amos, în secolul al optulea î.Hr., și Iacov, în secolul întâi d.Hr., nu lasă ca religia să existe despărțită de felul în care sunt tratați oamenii. Ziua 1 ne-a așezat în plângerea de înmormântare a lui Amos — un cântec de jale rostit peste o națiune bogată care nu știa încă că moare, pentru că închinarea ei era ruptă de grija față de cei săraci. Ziua 2 l-a urmat pe Amos în timp ce el a spulberat speranța obișnuită într-o „zi a DOMNULUI” triumfătoare și a pus în loc imaginea tulburătoare a dreptății ca un râu ce nu poate fi oprit. Ziua 3 a trecut la Iacov, care a aplicat aceeași învățătură într-o lume economică nouă: salariile reținute lucrătorilor strigă, iar bogăția adunată poartă o vină. Ziua 4 ne-a vorbit despre puterea cuvintelor — când este bine să vorbești, când este bine să taci și cum amândouă pot fi, uneori, semne de neascultare. Versetul care leagă totul este Amos 5:24, cu imaginea râului. Un râu nu este un singur gest de milă sau o donație de o singură dată. El este statornic, dă formă pământului și curge mereu. Amos nu vrea ca dreptatea să rămână doar un sentiment; el cere ca ea să devină felul în care trăiește întreaga comunitate. Iacov spune același lucru: până când salariile ajung la cei ce muncesc, nicio podoabă religioasă nu-L mulțumește pe Dumnezeu. Așadar, a înfrunta nedreptatea nu este un lucru în plus față de credință; este dovada că închinarea noastră este adevărată. Scriptura ne arată o direcție, un râu și o viață întreagă ca să-l urmăm.

Gândește-te la asta

  • Privind înapoi la săptămână, care zi de citire ți-a tulburat cel mai mult gândurile și ce ai de gând să faci cu acea tulburare?
  • Dacă ți-ai imagina viața ta, peste zece ani, ca un mic pârâu ce curge din râul lui Amos, ce ar trebui să fie adevărat despre obiceiurile tale, despre banii tăi, despre relațiile tale și despre cuvintele tale?

Reunind săptămâna

În săptămâna aceasta am călătorit între două voci profetice despărțite de aproape opt secole, dar unite de același refuz. Amos, în secolul al optulea î.Hr., și Iacov, în secolul întâi d.Hr., nu lasă ca religia să existe despărțită de felul în care sunt tratați oamenii. Ziua 1 ne-a așezat în plângerea de înmormântare a lui Amos — un cântec de jale rostit peste o națiune bogată care nu știa încă că moare, pentru că închinarea ei era ruptă de grija față de cei săraci. Ziua 2 l-a urmat pe Amos în timp ce el a spulberat speranța obișnuită într-o „zi a DOMNULUI” triumfătoare și a pus în loc imaginea tulburătoare a dreptății ca un râu ce nu poate fi oprit. Ziua 3 a trecut la Iacov, care a aplicat aceeași învățătură într-o lume economică nouă: salariile reținute lucrătorilor strigă, iar bogăția adunată poartă o vină. Ziua 4 ne-a vorbit despre puterea cuvintelor — când este bine să vorbești, când este bine să taci și cum amândouă pot fi, uneori, semne de neascultare. Versetul care leagă totul este Amos 5:24, cu imaginea râului. Un râu nu este un singur gest de milă sau o donație de o singură dată. El este statornic, dă formă pământului și curge mereu. Amos nu vrea ca dreptatea să rămână doar un sentiment; el cere ca ea să devină felul în care trăiește întreaga comunitate. Iacov spune același lucru: până când salariile ajung la cei ce muncesc, nicio podoabă religioasă nu-L mulțumește pe Dumnezeu. Așadar, a înfrunta nedreptatea nu este un lucru în plus față de credință; este dovada că închinarea noastră este adevărată. Scriptura ne arată o direcție, un râu și o viață întreagă ca să-l urmăm.

Să ne rugăm împreună

Dumnezeul lui Amos și Iacob, Dumnezeul fiecărei voci ridicate în numele celor care nu și-au putut ridica propria voce, am fost tulburați săptămâna aceasta și suntem recunoscători. Nu ne lăsa să uităm ce am citit. Nu ne lăsa să tratăm asta ca pe o materie școlară pe care am terminat-o. Menține râul mișcându-se în noi. Acolo unde suntem tentați să ne mulțumim cu o închinare care nu ne costă nimic, neliniștește-ne. Acolo unde suntem tentați să disperăm pentru că nedreptatea este atât de mare, întărește-ne. Fă ca viețile noastre mici să facă parte dintr-un curent mai lung care se îndreaptă spre lumea pe care o intenționezi. Amin.