← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Romani

Romani 15 — cu Maclaren

Romani 15Expunerile lui Alexander Maclaren asupra Sfintei Scripturi20 min
Deschidere
Bine ați venit la această lecție zilnică Eterniseed extrasă din clasicul lui Alexander Maclaren Expositions of Holy Scripture despre capitolul 15 din Romani. Maclaren arată cum aceeași speranță creștină răsare din două văi foarte diferite ale experienței, una umbrită de încercare și cealaltă luminoasă de bucurie. Expunerea sa atentă arată că ambele căi, când sunt parcurse cu Dumnezeu, converg spre aceeași certitudine strălucitoare. În următoarele câteva minute vom asculta cuvintele sale, vom reflecta asupra înțelesului lor și vom răspunde în rugăciune, lăsând încurajarea Scripturii să ne adâncească propria perseverență și speranță.
Citește

Citire

Întoarceți-vă acum la capitolul 15 din Romani și citiți întregul capitol încet și cu rugăciune. Ascultați temele gemene ale răbdării prin dificultate și ale bucuriei revărsate prin credință. Lăsați cuvintele să se așeze în inima voastră înainte de a ne întoarce la expunerea lui Maclaren, cerând Duhului să ne pregătească să primim atât curentul întunecat cât și cel luminos care împreună curg spre speranța creștină.
Studiu
Maclaren începe prin a asemăna speranța creștină cu două râuri care se unesc din experiențe contrastante. Există un râu în Elveția alimentat de două pâraie care se unesc, purtând același nume, unul dintre ele numit 'alb', celălalt 'cenușiu' sau întunecat. Unul coboară de la ghețari și poartă zăpadă pe jumătate topită în unda sa albă; celălalt curge printr-o vale frumoasă și este decolorat de pământul său. Ele se unesc într-un curent comun. Astfel, în aceste două versete avem două pâraie, unul alb și unul negru, și ambele se contopesc și curg împreună spre o speranță comună. În primul dintre ele avem curentul întunecat-'prin răbdare și mângâiere', ceea ce implică suferință și efort. Rezultatul și rodul oricărei dificultăți, încercări, dureri, trebuie să fie speranța. Iar în celălalt verset avem cealaltă vale, pe care coboară curentul luminos: 'Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea în credință, ca să prisosiți în nădejde.' El examinează apoi speranța care răsare din noaptea suferinței. I. Avem, în primul rând, speranța care este copilul nopții și născută în întuneric. Trecând la latura mai luminoasă, Maclaren prezintă speranța născută din zi și bucurie. Dar avem și o speranță care este născută din zi, copilul soarelui și al bucuriei; și aceasta ne este înfățișată în al doilea dintre cele două versete pe care le analizăm: 'Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea în credință, ca să prisosiți în nădejde.'
Considerați

Reflectare

Maclaren încheie arătând cum durerile și bucuriile împreună produc o speranță statornică. Astfel, deci, durerile experienței pământești și bucuriile vieții creștine se vor contopi împreună pentru a produce un singur rezultat binecuvântat: o speranță plină de certitudine și care este chezășia nemuririi. Nu există curcubeu pe cer decât dacă există și un nor negru și soare strălucitor. Astfel, pe cel mai negru și mai gros nor de furtună al durerilor noastre, dacă este lovit de lumina umedă prin soarele bucuriei și păcii luate de la Iisus Hristos prin credință, poate fi pictat curcubeul speranței, semnul multicolor și statornic al legământului credincios al lui Dumnezeu cel credincios.
Răspunde

Răspuns

Unde, în împrejurările voastre actuale, curentul întunecat al încercării vă invită la o mai adâncă perseverență prin Scriptură? Cum ar putea curentul luminos al bucuriei și păcii în credință să vă umple chiar acum, pregătindu-vă pentru o speranță mai mare? În ce fel concret puteți lăsa ambele curente să curgă împreună astfel încât speranța voastră să devină mai sigură și mai strălucitoare?
Roagă-te

Rugăciune

Dumnezeule milostiv al nădejdii, Îți mulțumim pentru cele două pâraie care se întâlnesc în Hristos. Umple-ne de toată bucuria și pacea în credință, ca să prisosim în nădejde. Când noaptea suferinței apasă, dă-ne curajul și răbdarea pe care numai Scriptura le poate da. Când ziua bucuriei strălucește, lasă acea bucurie să proorocească propria ei veșnicie. Contopeste ambele experiențe într-o singură speranță statornică ce privește dincolo de orice umbră spre lumina iubirii Tale neschimbătoare. Fie ca această speranță să ne întărească astăzi și mâine, prin Iisus Hristos Domnul nostru. Amin.

Expunerile lui Alexander Maclaren asupra Sfintei Scripturi · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →