← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Isaia

Isaia 5-6 — Eterniseed (Epoca Reformei / protestantism istoric)

Isaia 5-6Eterniseed Original — Vocea Reformată22 min
Deschidere
Profetul Isaia prezintă lucrările Domnului cu poporul Său al legământului într-un mod care arată atât dreptatea judecății divine cât și scopurile de nepătruns ale harului ales. În aceste capitole via Domnului este examinată conform termenilor legământului stabilit la Sinai iar viziunea acordată profetului dezvăluie pe Dumnezeul de trei ori sfânt care rămâne suveran peste împietrirea inimilor și păstrarea unei rămășițe. Cititorul este chemat să considere cum același Domn care a plantat pe Israel cu fiecare avantaj al privilegiului pronunță acum sentința conform fructului purtat de fapt în timp ce în același timp îl însărcinează pe un mesager al cărui cuvânt va împlini voia divină fie că duce la viață fie la moarte. O astfel de prezentare nu lasă loc pentru autojustificare printre poporul legământului și îndreaptă fiecare gând spre măreția lui Dumnezeu care împlinește toată plăcerea Sa.
Citește
Citește capitolele cinci și șase din Isaia consecutiv. Acordă atenție mai întâi metaforei susținute a viei și succesiunii nenorocirilor care urmează eșecului ei de a da rodul așteptat. Observă cum descrierea trece de la plantarea atentă a Domnului la declarația publică a ceea ce a devenit via. Apoi întoarce-te la viziunea din templu notând răspunsul imediat al profetului la sfințenia dezvăluită a Domnului oștirilor curățirea care urmează și însărcinarea care include un cuvânt de împietrire judecătorească. Marchează interacțiunea dintre acuzarea colectivă a națiunii și experiența individuală a mesagerului ales să o declare.
Studiu

Studiază

Capitolul cinci se deschide prezentând via Domnului ca obiect al unei îngrijiri deosebite plantată pe un deal roditor împrejmuită curățată de pietre și dotată cu un turn și un teasc. Așteptarea este enunțată clar: ar trebui să aducă struguri dar dă struguri sălbatici. Domnul cere deci bărbaților din Iuda și Ierusalim să judece între El și via Sa apoi anunță îndepărtarea gardului viu și porunca ca ea să nu fie tăiată sau prășită. Metafora este desfăcută fără rest: via este casa lui Israel bărbații din Iuda sunt planta Sa plăcută. S-a căutat dreptate dar a fost asuprire s-a căutat neprihănire dar a fost un strigăt. Urmează rapid șase nenorociri fiecare expunând o încălcare specifică a obligației legământului. Celor ce alipesc casă la casă și ogor la ogor li se spune că multe case vor fi pustii. Celor ce se scoală devreme ca să urmărească băutura tare li se spune că ospețele lor se vor sfârși în sete și robie. Celor ce trag nelegiuirea cu funii de deșertăciune li se înfruntă răsturnarea ordinii morale în care răul este numit bine. Ultima nenorocire cade peste cei ce sunt înțelepți în ochii lor și peste cei ce îndreptățesc pe cel rău pentru răsplată. Capitolul se încheie cu apropierea unei națiuni depărtate chemate de Domnul Însuși un instrument al judecății ale cărui săgeți sunt ascuțite și ale cărui roți sunt ca un vârtej. Capitolul șase consemnează viziunea acordată în anul morții împăratului Ozia. Domnul este văzut șezând pe un tron înalt și înălțat trenul Lui umplând templul serafimii strigând unul către altul că tot pământul este plin de slava Lui. Temeliile se clatină la glas iar casa se umple de fum. Urmează mărturisirea imediată a lui Isaia: el este un om cu buze necurate care locuiește printre un popor cu buze necurate căci ochii lui au văzut pe Împăratul Domnul oștirilor. Un serafim ia un cărbune de pe altar atinge buzele profetului și declară că nelegiuirea este luată și păcatul curățit. Glasul Domnului se aude apoi întrebând pe cine va trimite iar Isaia răspunde Iată-mă trimite-mă. Însărcinarea este dată: Du-te și spune acestui popor Auzind veți auzi dar nu veți înțelege. Împietrirea nu este un gând ulterior ci scopul enunțat al mesajului până ce cetățile vor fi pustiite și țara cu totul pustie totuși o zecime va rămâne sămânța sfântă.
Considerați

Consideră

Modelul arătat aici stă în continuitate cu lucrările mai timpurii ale Domnului consemnate în Pentateuh și reapare în scrierile profetice de mai târziu. Structura legământului de privilegiu și obligație corespunzătoare apare din nou în avertismentele date prin Ieremia și Ezechiel în timp ce motivul rămășiței anticipează distincția pe care Pavel o face între copiii după trup și copiii după făgăduință. Viziunea slavei Domnului își găsește corespondentul în Noul Testament în mărturia apostolică despre Fiul totuși aceeași suveranitate care împietrește inima lui Faraon este arătată în orbirea judecătorească a celor ce refuză cuvântul. În tradiția interpretativă modelată de Reformă aceste capitole au fost citite ca o mărturie clară atât a incapacității totale a omului căzut de a împlini cerințele legământului cât și a libertății lui Dumnezeu de a păstra o sămânță potrivit alegerii. Imaginile viei reapare în pildele Evangheliilor unde același Domn al viei Își trimite Fiul și primește același răspuns de răzvrătire confirmând că problema rămâne dreptatea lui Dumnezeu mai degrabă decât vreun merit aflat în popor.
Răspunde
În ce moduri specifice oglindește starea prezentă a bisericii vizibile eșecul viei de a da rodul dreptății și neprihănirii? Cum informează mărturisirea lui Isaia înaintea Dumnezeului de trei ori sfânt modul în care credincioșii de astăzi ar trebui să se apropie de citirea și proclamarea Scripturii? Ce asigurare oferă păstrarea seminței sfinte atunci când cuvântul Domnului pare să producă o împietrire răspândită mai degrabă decât pocăință?
Roagă-te
O Doamne al oștirilor care șezi pe tronul înalt și înălțat mărturisim că via plantată de Tine nu a adus strugurii pe care i-ai cerut. Mărturisim că am alipit casă la casă și am numit răul bine și că buzele noastre rămân necurate fără curățirea Ta. Dă-ne să vedem slava Ta cum a văzut-o Isaia ca să fim dezbrăcați de orice încredere în fire și să ne odihnim numai în neprihănirea pe care ai dat-o Tu. Păstrează printre noi o sămânță sfântă potrivit alegerii Tale și trimite cuvântul Tău cu aceeași putere suverană care a declarat odinioară Să fie lumină. Ferește-ne de a ne bizui pe privilegiul legământului în timp ce neglijăm rodul legământului și învață-ne să tremurăm la maiestatea Ta până în ziua când tot pământul va fi plin de slava Ta. Amin.

Eterniseed Original — Vocea Reformată · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.