Eterniseed › Curriculum › 1 Corinteni
1 Corinteni 9 — Eterniseed (Epoca Reformei / protestantism istoric)
Deschidere
În epistola către corinteni apostolul expune natura slujbei sale apostolice ca fiind conferită prin voia suverană a lui Dumnezeu mai degrabă decât printr-o numire omenească. Capitolul nouă dezvăluie modul în care acea slujbă este exercitată în cadrul poporului legământului arătând că libertatea acordată de Hristos este îndreptată spre înaintarea evangheliei mai degrabă decât spre avantajul personal. Pavel demonstrează că drepturile ce aparțin unui apostol sunt reale totuși pot fi renunțate fără a încălca ordinea divină atunci când edificarea bisericii o cere. Argumentul pornește de la faptul chemării sale trece prin pretenția legitimă la sprijin material și ajunge la reținerea deliberată pe care și-o impune de dragul celor cărora le slujește. De-a lungul întregului text se arată că adevărata libertate în Hristos nu este îngăduință ci slujire adusă sub scopul neschimbător al lui Dumnezeu care rându iește atât mesajul cât și felul proclamării sale.
Citește
Citire
Citește capitolul nouă în întregime acordând atenție succesiunii raționamentului lui Pavel. Observă mai întâi întrebările care stabilesc statutul său apostolic și dovada acelui statut în rândul corintenilor înșiși. Notează apoi tratarea extinsă a drepturilor slujitorilor extrase atât din echitatea naturală cât și din precedentul scriptural. Marchează punctul în care Pavel își declară hotărârea de a nu se folosi de acele drepturi și urmărește motivul care guvernează această hotărâre. În cele din urmă acordă atenție imaginii atletice prin care descrie viața disciplinată cerută celor ce propovăduiesc evanghelia observând cum capitolul se încheie cu un avertisment împotriva descalificării.
Studiu
Capitolul se deschide ancorând libertatea și autoritatea lui Pavel în chemarea divină mai degrabă decât în recunoașterea corintenilor. Întrebările puse nu sunt simple figuri retorice ci afirmații că libertatea sa în Hristos și însărcinarea sa apostolică stau independente de judecata omenească deși rodul lucrării sale printre ei confirmă însărcinarea. Deoarece el a întemeiat adunarea lor prin cuvântul propovăduit ei sunt datori să recunoască slujba pe care Dumnezeu i-a dat-o. Argumentul se îndreaptă apoi spre chestiunea sprijinului material. Pavel stabilește că un apostol posedă același drept la hrană și întreținere ca orice lucrător sau soldat și susține această pretenție prin apel la rânduiala legii pentru boul care treieră grâul și pentru cei ce slujesc la altar. Aceste exemple nu sunt simple ilustrații ci instanțe ale unui principiu divin constant conform căruia cei ce lucrează în lucrurile spirituale trebuie să împărtășească din lucrurile materiale ale celor pe care îi slujesc. Totuși Pavel distinge imediat între posedarea unui drept și exercitarea acelui drept. El a ales să nu primească sprijin de la corinteni ca nu cumva evanghelia să fie împiedicată punând astfel înaintarea mesajului mai presus de dreptul personal. Această alegere nu este prezentată ca o virtute superioară disponibilă tuturor ci ca o aplicare particulară a libertății apostolice sub conducerea suverană a lui Dumnezeu. Același principiu guvernează purtarea sa față de diferite categorii de ascultători. Deși liber față de toți el se face rob tuturor ca să câștige pe unii adaptându-și felul fără a compromite adevărul evangheliei. Țelul conducător rămâne mântuirea celor pe care Dumnezeu i-a rânduit la viața veșnică. Capitolul se încheie cu figura alergării și a întrecerii. Fiecare alergător se străduiește pentru stăpânire totuși doar unul primește premiul; la fel slujitorul trebuie să exercite stăpânire de sine în toate lucrurile știind că cununa este nestricăcioasă. Pavel își declară propria practică de a-și ține trupul sub ascultare ca nu cumva după ce a propovăduit altora el însuși să fie lepădat. Acest avertisment se întemeiază pe convingerea că perseverența în credință este și dar și datorie asigurată de Dumnezeu totuși cerând răspunsul sârguincios al credinciosului.
Considerați
Considerare
Același tipar al renunțării la drepturi legitime de dragul evangheliei apare și în alte locuri din Scriptură cel mai clar în însăși învățătura Domnului că lucrătorul este vrednic de plata sa în timp ce totuși modelează o viață de golire de sine. Rânduielile Vechiului Testament pentru leviți și preoți furnizează fundalul legământal pe care se sprijină argumentul lui Pavel demonstrând că Dumnezeu a rându it întotdeauna sprijin material pentru cei puși deoparte pentru slujba sfântă. În mărturia mai largă a epistolelor aceeași tensiune între libertate și reținere reapare în tratarea libertății creștine din Romani și Galateni unde libertatea nu este niciodată îngăduită să devină o piatră de poticnire. Teologii Reformei au citit astfel de pasaje ca confirmând că autoritatea slujitorului derivă exclusiv din însărcinarea divină și că exercitarea acelei autorități trebuie măsurată prin edificarea bisericii mai degrabă decât prin câștig personal.
Răspunde
Răspuns
În ce domenii ale slujirii revendici în prezent drepturi care ar putea fi renunțate pentru o înaintare mai clară a evangheliei printre cei pe care îi cunoști? Cum modelează cunoașterea că Dumnezeu rându iește în mod suveran atât mesajul cât și pe vestitorii săi disponibilitatea ta de a renunța la recunoaștere sau avantaj? În ce practici concrete de autodisciplină reflectă viața ta în prezent necesitatea de a alerga astfel încât să obții cununa nestricăcioasă?
Roagă-te
Rugăciune
Doamne suveran care i-ai chemat pe slujitorii tăi potrivit propriului tău scop și le-ai acordat libertate în Hristos dă-ne ca să ținem toate drepturile ca supuse înaintării evangheliei. Păzește-ne de a afirma ceea ce este al nostru în mod legitim atunci când edificarea bisericii cere reținere și păstrează-ne de la prezumția care ar transforma libertatea în îngăduință. Rându iește purtarea noastră după același principiu care l-a guvernat pe apostol ca să devenim robi tuturor de dragul celor pe care tu i-ai rânduit la viața veșnică. Întărește-ne să alergăm cu răbdare alergarea pusă înaintea noastră exercitând disciplină în fiecare mădular ca nu cumva să fim găsiți descalificați după ce am propovăduit altora. Susține-ți poporul legământului în perseverență ca cununa nestricăcioasă să le fie partea la arătarea Fiului tău.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.