Eterniseed › Curriculum › Geneza
Geneza 41-42 — cu Gill
Deschidere
Bine ați venit la această lecție zilnică extrasă din Expunerea particular-baptistă a întregii Biblii a lui John Gill. În Geneza 41-42 Gill urmărește visele tulburătoare ale Faraonului, eșecul înțelepților Egiptului și priceperea dată de Dumnezeu lui Iosif care duce la salvarea națiunii. Comentariile sale verset cu verset luminează providența divină lucrând prin evenimente omenești. Pe măsură ce urmăm expunerea lui Gill vedem cum Domnul pregătește atât Egiptul cât și familia lui Iosif pentru anii ce vor veni. Fie ca acest studiu să vă întărească încrederea în grija suverană a lui Dumnezeu.
Citește
Citire
Întoarceți-vă acum la capitolele 41 și 42 din Geneza. Citiți cu încetineală, observând cele două vise ale Faraonului, confuzia magilor, chemarea lui Iosif din închisoare și interpretarea care salvează o națiune. Observați de asemenea sosirea fraților lui Iosif în Egipt ani mai târziu. Lăsați narațiunea să se desfășoare înainte de a lua în considerare expunerea atentă a lui Gill asupra acestor evenimente hotărâtoare.
Studiu
Gill începe prin a relata neliniștea Faraonului dimineața și chemarea magilor Egiptului.
Versetul 8. Și s-a întâmplat dimineața că duhul lui s-a tulburat,... cu gândurile viselor sale; ele erau cele mai de sus în mintea lui; se gândea neîncetat la ele; era ca și cum ar fi avut mereu aceleași imagini înaintea lui acum treaz, la fel ca atunci când dormea, și de aceea nu putea fi liniștit fără a dobândi cunoașterea înțelesului lor: și a trimis și a chemat pe toți magii Egiptului și pe toți înțelepții acestuia; care pretindeau a avea mare pricepere în lucrurile firii și în astrologie și alte științe, prin care pretindeau a cunoaște evenimentele viitoare și a interpreta visele printre alte lucruri; și a arăta ce prevesteau și ce lucruri s-ar întâmpla pentru împlinirea lor: și Faraon le-a spus visul său; ambele vise ale sale, care din cauza asemănării lor și a faptului că era atât de puțină întrerupere între ele sunt prezentate ca un singur vis; că ambele le-au fost spuse reiese din cele ce urmează: dar [nu era] niciunul care să le poată interpreta Faraonului; au fost încurcați și tulburați și nu știau ce să spună; lucrurile erau atât de ciudate și surprinzătoare pe care le-a relatat, încât nu puteau oferi nicio presupunere despre ele sau, dacă o făceau, erau foarte nesatisfăcătoare pentru Faraon. reveniți la 'Susul paginii'Gill arată apoi cum Iosif declară că cele două vise sunt un singur mesaj de la Dumnezeu.
Versetul 25. Și Iosif a zis Faraonului: visul Faraonului [este] unul,... Deși au fost două vise distincte exprimate sub imagini și reprezentări diferite, totuși înțelesul, sensul și semnificația lor erau aceleași; o singură interpretare ar fi de ajuns pentru ambele: Dumnezeu i-a arătat Faraonului ce [este] pe cale să facă; adică prin visele de mai sus, atunci când îi vor fi interpretate; căci încă nu le înțelegea și de aceea nu i se putea arăta nimic, dar când vor fi interpretate va fi clar și limpede pentru el ce evenimente vor fi împlinite curând: numai Dumnezeu cunoaște lucrurile viitoare și pe acelea cărora îi place să le descopere și pe care le-a făcut în feluri diferite, prin vise, vedenii, voci articulate, etc. reveniți la 'Susul paginii'Gill prezintă apoi sfatul practic al lui Iosif de a depozita grâne în anii de belșug.
Versetul 33. Acum deci să caute Faraon un om priceput și înțelept,... Cu judecată și purtare bună, cu abilități egale cu executarea unei scheme propuse mai jos: cu greu se poate crede că marea modestie a lui Iosif ar fi însemnat că se referea la sine sau că într-adevăr a îndrăznit să dea vreun sfat până când i s-a cerut mai întâi de către rege; care, fiind atât de mulțumit de interpretarea viselor sale, l-a considerat o persoană potrivită cu care să se sfătuiască ce trebuie făcut în acest caz; care, ca un adevărat părinte al țării sale, așa cum trebuie să fie fiecare rege, era preocupat de binele ei și să asigure împotriva celor mai rele pentru ei: și să-l pună peste pământul Egiptului; nu ca guvernator general al acestuia, ci cu un respect deosebit față de cazul de față, ca să aibă grijă de provizii pentru el. reveniți la 'Susul paginii'
Considerați
Considerare
Gill subliniază refuzul lui Iosif de a-și revendica înțelepciunea pentru sine și atribuirea clară a întregii priceperi lui Dumnezeu.
Versetul 16. Și Iosif a răspuns Faraonului, zicând: [nu este] în mine,... Ceea ce exprimă marea sa modestie, că nu și-a arogat o asemenea pricepere și înțelepciune sieși; declarând că nu avea o asemenea putere și abilități în și din sine însuși, de a interpreta vise; ceea ce avea era un dar de la Dumnezeu și depindea cu totul de influența Lui și de descoperirea pe care Îi plăcea să i-o facă despre asemenea lucruri: Dumnezeu va da Faraonului un răspuns de pace; un asemenea răspuns la cererea sa în interpretarea visului său, care să-i dea deplină mulțumire și să-i facă mintea liniștită și ușoară și care să tindă spre bunăstarea lui și a regatului său. Unii redau cuvintele ca o rugăciune sau dorință, „să dea Dumnezeu Faraonului”, etc. ca și cum s-ar adresa Dumnezeului său, ca să binevoiască a-i face cunoscută interpretarea visului spre satisfacția Faraonului: dar celălalt sens pare cel mai bun, care exprimă credința lui în Dumnezeu, că El va face aceasta și căruia trebuie atribuit, și nu sieși. i יענה „respondeat”, Vatablus. reveniți la 'Susul paginii'Gill încheie notând recunoașterea Faraonului că Duhul lui Dumnezeu se odihnește peste Iosif.
Versetul 38. Și Faraon a zis slujitorilor săi,... Care erau lângă el și cu care se sfătuia despre o persoană potrivită care să supravegheze această treabă de adunare a roadelor pământului în vremea belșugului și de păstrare a lor împotriva unei vremi de foamete: putem găsi [unul ca] acesta [este], în care este Duhul lui Dumnezeu? dacă căutăm printre toate rangurile și treptele de oameni din întregul regat, fie ei de orice caracter, nu vom găsi niciodată un om ca acesta, care pare a avea Duhul lui Dumnezeu sau „al zeilor”, așa cum vorbea el în felul său păgân și pe care l-a concluzionat din vasta sa cunoaștere a lucrurilor; și mai ales a lucrurilor viitoare: de aceea Targumurile lui Onkelos și Ionatan îl interpretează ca duhul profeției de la Domnul. reveniți la 'Susul paginii'
Răspunde
Răspuns
În ce împrejurări actuale aveți nevoie să credeți că Dumnezeu pregătește deja provizia? Cum provoacă smerenia lui Iosif felul în care vorbiți despre propriile daruri sau priceperi? În ce domeniu al vieții așteptați ca Dumnezeu să aducă limpezime după un anotimp de confuzie?
Roagă-te
Rugăciune
Tată plin de har, Te lăudăm pentru înțelepciunea și providența Ta suverană pe care le-ai arătat ridicându-l pe Iosif ca să păstreze viața prin anii de belșug și de foamete. Dă-ne inimi smerite care să nu pretindă niciodată înțelepciunea ca fiind a noastră, ci să îndrepte întotdeauna pe alții spre Duhul Tău, și învață-ne să adunăm Cuvântul Tău în zilele de binecuvântare, ca să putem hrăni pe alții când apare nevoia. Fixează-ne încrederea doar în Hristos, adevărata Pâine care ne susține prin fiecare anotimp, ca harul Tău să fie încrederea noastră și porția noastră zilnică. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →