← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Galateni

Galateni 5 — cu al.)

Galateni 5Notele marginale ale Bibliei de la Geneva (1599)20 min
Deschidere
În căldura simplă a confesiunii reformate, adnotatorii de la Geneva, Theodore Beza, William Whittingham și compania lor, au expus notele lor marginale din 1599 la capitolul 5 din Galateni. Adnotările lor atente apără doctrina justificării prin credință singură, îndrumând în același timp credincioșii spre libertatea Duhului. Ne întoarcem astăzi la aceste note pentru ca același Duh să ne ordone pașii în adevărul odată încredințat sfinților.
Citește

Citire

Să citim acum capitolul al cincilea din Galateni în Biblia de la Geneva din 1599, ascultând chemarea urgentă a apostolului de a sta tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi. Pe măsură ce textul este citit, Domnul să ne pregătească inimile să primim observațiile credincioase lăsate nouă de compania de la Geneva.
Studiu
Adnotatorii încep prin a explica mărturia apostolului din versetul 2. Versetul 2. 5:2 {1} Iată, eu Pavel vă spun că, dacă vă veți {a} tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. (1) O altă îndemnare în care el mărturisește limpede că justificarea prin fapte și justificarea prin credință nu pot sta împreună, deoarece niciun om nu poate fi justificat prin Lege decât acela care o împlinește deplin și perfect. El ia exemplul tăierii împrejur, deoarece era temelia întregii slujiri a Legii și era îndeosebi susținută de apostolii mincinoși. (a) Tăierea împrejur este numită în alte locuri pecetea dreptății, dar aici trebuie să ținem seama de împrejurarea timpului, căci acum botezul este semnul noului legământ, așa cum tăierea împrejur era semnul vechiului legământ. Mai mult, Pavel argumentează potrivit opiniei pe care o aveau vrăjmașii săi despre ea, care făceau din tăierea împrejur ceva esențial pentru mântuirea lor. Ei explică apoi natura credinței care lucrează prin dragoste în versetul 6. Versetul 6. 5:6 {3} Căci în Iisus Hristos nici tăierea împrejur nu folosește la nimic, nici {4} netăierea împrejur; {5} ci {e} credința care lucrează prin dragoste. (3) El adaugă un motiv, căci acum tăierea împrejur este desființată, deoarece Hristos ne este înfățișat cu deplina tăiere împrejur spirituală. (4) El amintește și de netăierea împrejur, ca nu cumva neamurile să se mulțumească cu ea, așa cum fac iudeii cu tăierea împrejur. (5) Înlăturarea unei obiecții: dacă toată acea închinare a Legii este luată, în ce vom exersa atunci? În dragoste, spune Pavel: căci credința despre care vorbim nu poate fi inactivă; ba dimpotrivă, ea aduce zilnic roade ale dragostei. (e) Astfel este deosebită credința adevărată de cea contrafăcută: căci dragostea nu este unită cu credința ca o cauză însoțitoare, ca să ajute la justificarea noastră împreună cu credința. Compania abordează apoi folosirea dreaptă a libertății creștine în versetul 13. Versetul 13. 5:13 Căci, fraților, ați fost chemați la libertate; {12} numai [nu] folosiți libertatea ca prilej pentru firea pământească, ci prin dragoste slujiți unii altora. (12) A treia parte a acestei epistole, arătând că folosirea dreaptă a libertății creștine constă în aceasta, ca, fiind eliberați și puși în libertate de robia păcatului și a firii pământești, și fiind ascultători de Duh, să ne ajutăm unii pe alții prin dragoste să ne maturizăm în mântuirea lor. Ei apasă porunca de a umbla în Duhul în versetul 16. Versetul 16. 5:16 {15} [Aceasta] spun deci: Umblați în Duhul și nu veți împlini poftele firii pământești. (15) El recunoaște marea slăbiciune a celor evlavioși, deoarece ei sunt regenerați doar în parte: dar îi îndeamnă să-și amintească că sunt înzestrați cu Duhul lui Dumnezeu, care i-a eliberat de robia păcatului și astfel de Lege, întrucât ea este puterea păcatului, ca să nu se dea poftei.
Considerați

Considerare

Adnotatorii încheie cu rodul Duhului în versetul 22. Versetul 22. 5:22 Dar {k} rodul Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, (k) Deci ele nu sunt roadele voinței libere, ci numai în măsura în care voința noastră este făcută liberă prin har. Ei încheie arătând că împotriva acestora nu este lege în versetul 23. Versetul 23. 5:23 Blândețea, înfrânarea: {17} împotriva acestora nu este lege. (17) Ca nu cumva vreun om să obiecteze că Pavel înșală, ca unul care, îndemnând la Duh, îndeamnă la nimic altceva decât la ceea ce poruncește Legea, el arată că nu cere acea ascultare literală și exterioară, ci cea spirituală, care nu pornește de la Lege, ci de la Duhul lui Hristos, care ne dă naștere din nou și trebuie și trebuie să fie conducătorul și îndrumătorul vieții noastre.
Răspunde

Răspuns

Unde mai caut eu să adaug propriile mele fapte la dreptatea împlinită a lui Hristos? Cum folosesc libertatea cumpărată prin cruce ca să slujesc fraților mei în dragoste? În ce măsură umblu zilnic în Duhul mai degrabă decât împlinind poftele firii pământești?
Roagă-te

Rugăciune

Părinte milostiv, îți mulțumim pentru ostenelile credincioase ale adnotatorilor de la Geneva care au păstrat doctrina curată a justificării prin credință. Dă-ne să nu cădem niciodată din har căutând dreptatea în lege. Umple-ne cu Duhul tău ca rodul dragostei, bucuriei și păcii să apară în viețile noastre. Păzește-ne de slava deșartă și de invidie și fă-ne să umblăm vrednici de libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi. În numele Lui ne rugăm. Amin.

Notele marginale ale Bibliei de la Geneva (1599) · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →