Eterniseed › Curriculum › Apocalipsa
Apocalipsa 20 — Eterniseed (Catolic cu deuterocanonic)
Deschidere
În viața sacramentală a Bisericii viziunile finale ale Apocalipsei se desfășoară nu ca un orar îndepărtat ci ca taina prezentă a împărăției lui Cristos deja exercitată prin sacramente. Capitolul douăzeci îi atrage pe credincioși în drama legării balaurului a tronurilor judecății și a celor două învieri care marchează trecerea de la această vârstă la cea viitoare. Tradiția citește aceste imagini ca realitatea trăită a celor botezați care deja domnesc cu Cristos în liturgie în timp ce așteaptă învierea trupească de la sfârșit. Cei o mie de ani nu sunt o paranteză viitoare ci timpul pelerinajului Bisericii în timpul căruia puterea Satanei de a înșela neamurile este restrânsă de puterea crucii și de intercesiunea sfinților. Maria femeia îmbrăcată cu soarele stă ca primii roade ai acelei domnii Adormirea ei fiind un angajament că prima înviere deja aduce rod în comuniunea sfinților. Prin urmare liturgia plasează acest capitol înaintea credincioșilor în fiecare an aproape de sărbătorile Tuturor Sfinților și a lui Cristos Împărat invitându-i să recunoască în Sfânta Liturghie chiar scaunul de judecată unde credincioșii deja stau cu Domnul lor.
Citește
Citire
Citește întregul capitol douăzeci cu încetineală permițând imaginilor să se desfășoare în ordine: îngerul care coboară cu cheia și lanțul balaurul pecetluit în abis tronurile și sufletele care vin la viață dezlegarea finală a lui Gog și Magog marele tron alb și marea moartea și Hadesul care își dau morții. Observă cum narațiunea se mișcă de la restrângerea prezentă la judecata finală de la prima înviere a sufletelor la a doua înviere a trupurilor. Urmărește contrastul dintre legarea care durează o mie de ani și scurta eliberare care se sfârșește în foc din cer. Lasă ritmul liturgic al textului pecetluire domnie dezlegare judecată să-ți modeleze rugăciunea astfel încât citirea însăși să devină un act de participare la victoria Bisericii asupra șarpelui celui vechi.
Studiu
Capitolul se deschide cu coborârea unui înger care îl prinde pe balaur acel șarpe antic numit diavolul și Satana și îl leagă pentru o mie de ani. În Tradiție această legare este împlinită o dată pentru totdeauna prin cruce și este perpetuată în sacramente mai ales în botez și Euharistie care restrâng influența înșelătorului asupra celor botezați. Abisul în care este aruncat nu este o închisoare geografică ci tărâmul ascuns unde acuzațiile sale își pierd puterea înaintea sângelui Mielului și a mărturiei martirilor. Textul arată apoi tronuri și sufletele celor care fuseseră decapitați pentru mărturia lor despre Isus. Aceste suflete vin la viață și domnesc cu Cristos o mie de ani. Prima înviere este deci trecerea de la moartea în păcat la viața în har realizată în botez și hrănită la altar. Cei care împărtășesc această înviere sunt deja preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos domnia lor fiind exercitată în oferirea jertfei și în intercesiunea care continuă lucrarea unicului Mijlocitor. Ceilalți morți nu vin la viață până când cei o mie de ani se sfârșesc această a doua înviere fiind învierea generală a trupului în ziua de pe urmă când credincioșii vor primi plinătatea a ceea ce posedă acum în taină. Când cei o mie de ani se termină Satana este eliberat pentru puțin timp și adună neamurile Gog și Magog pentru un asalt final asupra taberei sfinților. Tradiția vede în această scurtă eliberare ultima persecuție pe care Biserica o va îndura înainte de sfârșit o încercare permisă pentru ca victoria Mielului să fie manifestată ca fiind în întregime a sa. Focul din cer îi mistuie pe atacatori iar diavolul este aruncat în lacul de foc unde fiara și prorocul mincinos suferă deja. Apare marele tron alb iar morții sunt judecați după faptele lor consemnate în cărți. Marea moartea și Hadesul își predau morții iar toți sunt judecați apoi acești ultimi dușmani sunt ei înșiși aruncați în lacul de foc care este a doua moarte. De-a lungul narațiunii economia sacramentală rămâne cheia legarea este reînnoită de fiecare dată când credincioșii sunt cufundați în moartea și învierea lui Cristos domnia este reînnoită de fiecare dată când ei mănâncă trupul lui și beau sângele lui iar judecata finală este pregătită prin examinarea zilnică a conștiinței pe care Biserica o încurajează înainte de a se apropia de altar.
Considerați
Considerare
Același capitol care descrie legarea șarpelui răsună și promisiunea dată femeii în Geneză că odrasla ei va zdrobi capul șarpelui. Prin urmare Biserica citește Apocalipsa douăzeci în continuitate cu protoevanghelia și cu femeia din Apocalipsa doisprezece a cărei Adormire în cer anticipează prima înviere acordată tuturor celor botezați. Tronurile judecății amintesc viziunea lui Daniel despre Cel Vechi de Zile și cărțile care sunt deschise totuși ele sunt acum ocupate de cei care au fost spălați în sângele Mielului. Dezlegarea finală a lui Gog și Magog își găsește corespondentul în profeția lui Ezechiel cu aceleași nume arătând că ultima bătălie aparține aceluiași tipar al îngăduinței divine și al victoriei divine care străbate întregul canon. Liturgic capitolul rezonează cu afirmația Crezului despre învierea morților și viața lumii viitoare precum și cu secvența Dies Irae care odinioară însoțea Liturghia de Requiem. Prin urmare Tradiția îi plasează pe credincioși deja în cei o mie de ani ori de câte ori ei celebrează Euharistia căci acolo scaunul de judecată este prezent sfinții domnesc cu Cristos iar acuzațiile șarpelui sunt reduse la tăcere prin memorialul crucii.
Răspunde
Răspuns
Cum întărește participarea ta zilnică la sacramente legarea șarpelui celui vechi în propria ta viață și în viața Bisericii? În ce fel domnești deja cu Cristos prin oferirea lucrării și rugăciunii tale zilnice și cum ai putea uni mai conștient aceste acte de tronurile descrise în viziune? Pe măsură ce Biserica înaintează prin ultima vârstă spre învierea trupului ce practici concrete de fidelitate te vor ajuta să rămâi statornic dacă șarpelui i se va permite un asalt final scurt asupra taberei sfinților?
Roagă-te
Rugăciune
O Cristos Împăratul nostru care ai legat șarpele cel vechi prin lemnul crucii și l-ai pecetluit în abisul milei tale păstrează-ți Biserica în cei o mie de ani ai domniei tale. Prin intercesiunea Mariei Adormită în cer prima care împărtășește învierea trupului întărește-i pe toți cei botezați să trăiască prima înviere în har până în ziua când moartea și Hadesul vor fi aruncate în lacul de foc. Fie ca tronurile judecății să fie pregătite în inimile noastre prin spovada frecventă și Sfânta Împărtășanie astfel încât atunci când cărțile vor fi deschise să fim găsiți scriși în cartea vieții. Prin același Cristos Domnul nostru care împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt domnește acum și în veci. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.