Eterniseed › Curriculum › Filipeni
Filipeni 3 — cu Comentariul Catolic al lui Haydock
Deschidere
Bine ați venit la această lecție zilnică extrasă din Comentariul Catolic al Familiei Haydock la capitolul 3 din Filipeni. În aceste versete, apostolul Pavel îndeamnă credincioșii să înainteze în credință, lăsând deoparte orice încredere falsă. Compilația lui Haydock adună perspectivele exegeților catolici anteriori pentru a lumina avertismentele lui Pavel și propriul său exemplu de căutare cu o singură inimă a lui Hristos. Pe măsură ce ascultăm comentariul, suntem invitați să examinăm unde se află cu adevărat încrederea noastră și să reînnoim hotărârea de a alerga cursa pusă înaintea noastră. Fie ca aceste reflecții străvechi să ne întărească dorința pentru premiul slavei cerești.
Citește
Citire
Luați câteva clipe de liniște pentru a citi capitolul 3 din Filipeni încet și cu rugăciune. Ascultați tonul urgent al lui Pavel pe măsură ce el pune în contrast acreditările pământești cu valoarea covârșitoare a cunoașterii lui Hristos. Observați mărturisirea sa sinceră că nu a atins încă desăvârșirea și hotărârea sa de a continua să se străduiască. Lăsați cuvintele să se așeze în inima voastră înainte de a trece la comentariul lui Haydock pentru o perspectivă mai profundă.
Studiu
Haydock deschide capitolul abordând continuarea bruscă a scrisorii de către Pavel.
Comentariul Catolic al Bibliei Haydock A scrie. De aici ar reieși, spune Grotius, că Sfântul Pavel intenționase să termine scrisoarea la sfârșitul capitolului precedent; dar, ivindu-i-se ceva nou, a adăugat cele două capitole următoare; dar, ivindu-i-se ceva nou, a adăugat cele două capitole următoare.Cu privire la avertismentul împotriva învățătorilor falși, comentariul trece apoi la limbajul viu al apostolului.
Păziți-vă de câini.[1] Iudeii numeau astfel pe neamuri; iar Sfântul Pavel aplică acum acest nume acelora dintre iudei care răspândesc învățături false, care mârâiau în ascuns și lătrau în public împotriva apostolilor adevărați. Nimeni nu merită mustrare aspră mai mult decât predicatorii eretici. --- Păziți-vă de tăiere, sau, după unele traduceri franceze, de falsa circumcizie. Sfântul Pavel folosește prin batjocură acest cuvânt, care înseamnă o tăiere în bucăți sau distrugere. (Witham)Haydock explică apoi însemnătatea adevăratei circumcizii spirituale pentru credincioși.
Căci noi suntem circumcizia. Noi, creștinii, folosim acum singura circumcizie spirituală profitabilă și lăudabilă; pe care, către Coloseni (ii. 11.), o numește circumcizia lui Hristos, iar către Romani (ii. 29.) circumcizia inimii în duh. --- Nefăcând încredere în carne; adică în astfel de ceremonii trupești. (Witham)Pe tema strădaniei continue, comentariul se încheie cu exemplul de perseverență al lui Pavel.
Nu ca și cum aș fi atins deja fericirea pe care o sper sau aș fi devenit acum desăvârșit în ceea ce privește acea desăvârșire în virtute, în care trebuie să mă străduiesc mereu să sporesc; ci, asemenea unei persoane care aleargă încă o cursă pentru un premiu, urmăresc și alerg cât pot de bine, mă întind cu perseverență către[2] țintă, uitând acea parte a drumului pe care am parcurs-o. Să fim cu toții, deși desăvârșiți în cunoașterea tainelor pe care trebuie să le credem, de această minte, că trebuie să înaintăm încă pe calea desăvârșirii creștine; iar dacă vreunul dintre voi este de altă părere și gândește altfel, Dumnezeu vă va descoperi și vă va învăța acest adevăr, ca să continuăm cu toții în aceeași regulă de doctrină și disciplină. Putem observa aici, împreună cu Sfântul Ioan Gură de Aur, că nu este de ajuns să credem sau să avem credința adevărată, ci că trebuie să ne străduim și să lucrăm până la sfârșit pe calea desăvârșirii; în al doilea rând, că Sfântul Pavel nu se considera absolut sigur de mântuirea sa: și cu cât mai mare ar fi această prezumție în noi? (Witham)
Considerați
Reflectare
Haydock reflectă asupra dificultății și dorinței exprimate în atingerea învierii.
Dacă cumva aș putea ajunge la învierea care este din morți; adică să ajung la o înviere fericită, când morții vor învia din nou. (Witham) --- Acest mod de exprimare nu trădează nicio neîncredere sau teamă, ci doar sugerează dificultatea întreprinderii, incertitudinea succesului și dorința arzătoare a apostolului, care căuta prin toate mijloacele să ajungă la această fericire, fie prin suferințe și osteneli, fie chiar prin martiriu. (Sfântul Ioan Gură de Aur; Estius)
Răspunde
Răspuns
Unde aș putea plasa încă încrederea în acreditări exterioare mai degrabă decât numai în Hristos? În ce domeniu al vieții mele mă invită Domnul să uit ce este în urmă și să înaintez? Cum pot cultiva o neîncredere sfântă față de propriile merite, în timp ce mă încred mai profund în harul lui Dumnezeu?
Roagă-te
Rugăciune
Doamne Iisuse Hristoase, Tu singur ești răsplata cea mai de preț și țelul oricărei vieți creștine. Dăruiește-ne harul de a socoti toate lucrurile ca o pierdere pentru cunoașterea Ta, de a uita cele din urmă și de a ne întinde cu stăruință înainte spre chemarea cerească. Prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria și a tuturor sfinților, adu-ne la urmă la învierea drepților și la bucuria slavei Tale veșnice. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →