← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Evrei

Evrei 11 — cu Comentariul Catolic al lui Haydock

Evrei 11Comentariul Bibliei Haydock20 min
Deschidere
Bine ați venit la această lecție zilnică extrasă din Comentariul Catolic al Familiei Haydock la capitolul 11 din Evrei. Această venerabilă compilație adună perspectivele exegeților catolici de-a lungul secolelor pentru a ilumina profunda învățătură a epistolei despre credință. Pe măsură ce parcurgem celebrul catalog de martori al capitolului, notele lui Haydock ne ghidează în înțelegerea modului în care credința susține speranța și modelează viețile celor drepți. Lăsați expunerea atentă a comentariului să vă atragă mai adânc în misterul credinței în ceea ce Dumnezeu a revelat.
Citește

Citire

Pregătiți-vă acum să auziți textul sacru însuși. Capitolul 11 din Evrei prezintă catalogul mișcător al figurilor din Vechiul Testament ale căror vieți au fost marcate de credință. Citiți capitolul încet și cu rugăciune, lăsând fiecare verset să răsune în inima voastră. Observați cum autorul sacru definește credința și apoi ilustrează puterea ei prin exemple concrete din istoria mântuirii.
Studiu
Haydock începe prin a defini natura credinței. Comentariul Catolic Haydock Evr 11:1 acest capitol este o laudă și o recomandare a credinței, care este substanța [1] lucrurilor sperate, dând parcă o substanță în mințile noastre unor lucruri pe care le sperăm și le așteptăm în viitor, și făcându-le prezente pentru noi înainte ca ele să se împlinească. --- Este de asemenea o convingere sigură [2] a lucrurilor care nu apar. Căci atunci când Dumnezeu a revelat lucruri, iar noi le credem pe autoritatea divină și infailibilă a revelatorului, avem o certitudine mai mare despre ele decât ne poate oferi orice demonstrație. Prin această virtute a credinței, cei din vechime, strămoșii noștri, au obținut [3] o mărturie de la Dumnezeu că faptele lor îi erau plăcute. (Witham) --- Credința este baza, temelia care susține speranța; căci dacă nu există credință, nu poate exista nicio speranță. (Menochius) Despre jertfa lui Abel comentariul notează: O jertfă.[4] Literal, o jertfă mai mare decât a fratelui său Cain, oferind lui Dumnezeu cele mai bune și mai grase vite pe care le avea, prin care a obținut o mărturie (un semn al aprobării lui Dumnezeu) că era drept, iar evlavia lui îi era plăcută lui Dumnezeu. Sf. Ieronim, dintr-o tradiție printre evrei, crede că acest semn a fost coborârea focului din cer peste jertfa lui Abel și nu peste cea a lui Cain. --- Și prin ea, el fiind mort, totuși vorbește. Prin ea, în construcție, se poate referi fie la credința lui, fie la jertfa lui. Unii explică că, din cauza credinței sale sau a jertfei sale, memoria lui trăiește și după moarte, și este lăudat de toți oamenii buni. Alții cred că apostolul face aluzie la cuvintele pe care Dumnezeu le-a spus lui Cain, (Facerea iv. 10) 'Glasul sângelui fratelui tău strigă către mine de pe pământ', și că în acest fel se spune că a vorbit după moartea sa. (Witham) --- Oamenii din toate religiile, fie adevărate fie false, au oferit jertfe, ca fiind actul suprem al religiei; și de aceea putem concluziona că ceea ce este atât de general și universal trebuie să fi venit din instinctul și lumina naturii noastre, și să fie un fel de prim principiu sădit în noi de Dumnezeu însuși. Haydock trece apoi la ascultarea lui Avraam. Prin credință Avraam....a oferit pe Isaac; adică a fost gata și dispus să o facă, când Isaac era singurul său fiu, prin care Dumnezeu promisese să-i dea o progenitură nenumărată, dar prin credință a considerat că Dumnezeu, care i-a dat în mod miraculos un fiu, putea dacă voia să-l învieze. (Witham)
Considerați

Considerare

Haydock face o legătură tipologică în jertfa lui Isaac. De unde a și primit înapoi pe el ca o parabolă.[7] Unii înțeleg prin aceasta că atât Avraam cât și fiul său au devenit astfel un exemplu de ascultare desăvârșită față de Dumnezeu, pe care toate neamurile ar trebui să o admire. Sf. Ioan Gură de Aur spune că Avraam și-a primit din nou fiul teafăr într-o figură, fiind poruncit să jertfească pentru el un berbec, care era o figură a lui Isaac. Alții, că Avraam și-a primit din nou fiul Isaac, care era o figură a lui Hristos jertfit pe cruce și înviat. Hristos a purtat crucea pe care urma să sufere, așa cum Isaac a purtat lemnele până pe muntele unde urma să fie oferit. (Witham) --- Parabolă; adică, ca o figură a lui Hristos ucis și venind la viață din nou. (Challoner) Comentariul încheie reflectând asupra răsplății finale a credinței. Evr 11:30 exemplele următoare sunt destul de clare, dacă privim în istorie și acțiunile particulare ale celor numiți aici. A fost o credință în îndurările și promisiunile lui Dumnezeu care le-a dat curaj, hotărâre și perseverență în mijlocul tuturor primejdiilor și dificultăților, împotriva tuturor necazurilor și persecuțiilor, care i-a făcut să disprețuiască fericirea scurtă a acestei vieți muritoare, în speranța unei fericiri nemuritoare dincolo. Totuși, cei care sunt atât de mult lăudați și aprobați pentru credința lor nu au primit marea promisiune de a intra în împărăția cerurilor; iar cei care au trăit și au murit bine erau într-adevăr într-un loc de odihnă, dar sufletele lor nu au fost admise la vederea beatifică, să vadă și să se bucure de Dumnezeu în cer, până când Mântuitorul nostru binecuvântat [Iisus Hristos], la înălțarea sa, a intrat primul și a deschis parcă porțile cerului pentru ca alții să intre. În aceasta Dumnezeu a prevăzut ceva mai bun pentru noi, care, după venirea sa, dacă murim fără păcat și fără nicio pedeapsă temporală datorată păcatului, sufletele noastre sunt imediat fericite cu Dumnezeu în cer. (Witham)
Răspunde

Răspuns

Cum modelează certitudinea credinței descrisă de Haydock încrederea voastră zilnică în promisiunile lui Dumnezeu? În ce mod concret ați putea imita ascultarea patriarhilor în această săptămână? Unde simțiți că Dumnezeu vă invită să vă fixați privirea pe răsplata nevăzută mai degrabă decât pe mângâierile prezente?
Roagă-te

Rugăciune

O, Dumnezeule, care prin credință faci ca realitățile nevăzute ale împărăției Tale să fie prezente în inimile noastre, dăruiește-ne încrederea statornică a lui Abel, a lui Avraam și a tuturor sfinților care Ți-au plăcut crezând cuvântul Tău. Prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria și a comuniunii sfinților, întărește-ne să îndurăm orice încercare de dragul cetății veșnice pe care ai pregătit-o. Cerem aceasta prin Hristos, Domnul nostru. Amin.

Comentariul Bibliei Haydock · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →