Eterniseed › Curriculum › Iosua
Numele care ne conduce înăuntru: Iosua fiul lui Nun și Rahab desfrânata
Deschidere
'Moise slujitorul meu a murit. Acum deci ridică-te, treci Iordanul.' Așa începe cartea, și îndată Fericitul Teodoret din Cir — exegetul antiohian cumpătat care totuși citește istoriile spre Hristos — aude în ea însăși forma mântuirii noastre. El îl urmează pe Apostolul Pavel, care a învățat că Vechiul Testament era un tip al Noului: după cum Moise reprezintă Legea, tot așa Iosua, care poartă același nume cu Mântuitorul nostru, Îl reprezintă pe Hristos Însuși. Căci 'Iosua' și 'Isus' sunt un singur nume — Ἰησοῦς. Și după cum, în istorie, după moartea lui Moise, Iosua a condus poporul în pământul făgăduit, tot așa după sfârșitul Legii Isus al nostru, când a apărut, a deschis împărăția cerurilor poporului evlavios. Legea putea aduce pe Israel la marginea moștenirii dar nu înăuntrul ei; acea slujbă aparținea celui care purta numele Mântuitorului. Teodoret notează de asemenea că chiar și titlul smerit dat lui Iosua — 'slujitor al lui Moise' — se potrivește Domnului, căci Apostolul spune că Hristos Isus a devenit slujitor al circumciziei. Și înainte ca poporul să poată trece, iscoadele sunt primite în Ierihon de Rahab desfrânata, care le ascunde și este mântuită. Teodoret nu va lăsa aceasta să treacă drept simplă istorie: Rahab prefigurează Biserica, care odinioară era desfrânată printre neamuri dar acum a primit pe apostoli și prin ei este spălată, sfințită și îndreptățită în numele Domnului Isus.
Citește
Citește Iosua 1–2 — cuvântul Domnului vine la Iosua după moartea lui Moise: 'Moise slujitorul meu a murit; acum deci ridică-te, treci acest Iordan, tu și tot poporul acesta, spre pământul pe care îl dau lor.' Domnul îl îndeamnă să fie tare și curajos: 'Fii tare și curajos… căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine oriunde vei merge.' Iosua poruncește dregătorilor să pregătească poporul, căci 'în trei zile veți trece acest Iordan, ca să intrați și să stăpâniți pământul.' Apoi trimite doi bărbați în taină să iscodească Ierihonul, 'și au intrat în casa unei desfrânate, numită Rahab, și au rămas acolo.' Când regele Ierihonului îi caută, Rahab îi ascunde sub tulpinile de in de pe acoperiș și mărturisește: 'Știu că Domnul v-a dat vouă pământul… căci Domnul Dumnezeul vostru, El este Dumnezeu în cerul de sus și pe pământul de jos.' Ea cere milă pentru casa ei, iar iscoadele o făgăduiesc printr-un semn: 'vei lega acest fir de ață stacojie în fereastră… și vom fi fără vină.' Astfel iscoadele se întorc și raportează lui Iosua: 'Cu adevărat Domnul a dat în mâinile noastre tot pământul.'
Studiu
Studiază
Prima și conducătoarea cheie a lui Teodoret este tipologia celor două nume, pe care o întemeiază pe Apostolul însuși. Pavel, ne reamintește el, a citit istoria patriarhală ca figură, nu ca să o respingă ci ca să pună tipul alături de adevăr:
El a scris aceste lucruri nu ca să respingă istoria, ci ca să compare tipul cu adevărul. Așa și aici cele două figuri stau pentru cele două legăminte și lucrarea lor:
Moise trebuie înțeles ca Legea, iar Iosua, care poartă același nume, ca Mântuitorul. Iar faptul că însuși numele 'Moise' poate sta pentru Lege nu este o noutate a lui Teodoret, ci, spune el, un lucru deja arătat din Sfintele Scripturi:
Că Legea este numită și Moise am demonstrat deja prin mărturii din Sfintele Scripturi. Odată ce aceste nume sunt auzite drept, întreaga carte se deschide. Moise Legea este mort — nu desființat, ci împlinit, și-a făcut lucrarea; iar cel care poartă numele Mântuitorului se ridică să conducă poporul peste râu în pământul pe care Legea însăși nu putea decât să li-l arate de departe. Așa, înainte ca poporul să poată trece, iscoadele sunt primite de Rahab desfrânata — pe care Teodoret, când ajunge la ea, o va citi ca figură a Bisericii adunate dintre neamuri, odinioară desfrânată printre popoare și acum mântuită prin primirea cuvântului apostolic.
Considerați
Cugetă
Teodoret nu ne va lăsa să ne închipuim că citirea istoriei spre Hristos este o violență adusă textului; el insistă, împreună cu Pavel, că este adevărul pe care tipul a fost făcut să-l poarte — căci aceste lucruri 's-au întâmplat lor ca tipuri și au fost scrise spre îndemnul nostru.' Așa întregul acestor capitole este o Evanghelie spusă dinainte, iar tiparul este exact:
precum în istorisirea istorică, după ce a murit Moise, Iosua a condus poporul în pământul făgăduit, tot așa după sfârșitul Legii Isus al nostru, când a apărut, a deschis împărăția cerurilor poporului evlavios. Legea lui Moise, sfântă și dată de Dumnezeu, putea conduce poporul prin pustiu, putea să-l aducă chiar la malul Iordanului; dar nu putea să-l treacă în moștenire. Aceasta a așteptat pe cel care purta numele Mântuitorului. Chiar și titlul smerit pe care textul i-l dă lui Iosua — 'slujitor al lui Moise' — se potrivește Domnului, căci Teodoret aude pe Apostol spunând despre Hristos Însuși:
Dar eu spun că Hristos Isus a devenit slujitor al circumciziei. Iar ceea ce spune istoria despre desfrânată, Apostolul spune despre noi: așa am fost și noi unii — desfrânați, închinători la idoli, lacomi — totuși, ne amintește Teodoret, 'ați fost spălați, dar ați fost sfințiți, dar ați fost îndreptățiți în numele Domnului Isus.' Funia stacojie a lui Rahab, legată în fereastra ei, semnul că casa ei trebuia cruțată în distrugere, Biserica a citit-o întotdeauna ca Sângele lui Hristos, semnul mântuitor peste cei ce se adăpostesc înăuntru. Iar cuvântul iscoadelor înseși — că oricine iese din ușa casei ei, sângele lui este pe capul lui, iar cei dinăuntru sunt fără vină — Teodoret îl citește despre necesitatea Bisericii: 'Mântuirea vine la fel la noi prin Biserică; cei din afara ei nu se împărtășesc de viața veșnică.' Desfrânata care s-a temut de Dumnezeu și și-a ascuns solii devine mama celor mântuiți; lumea păgână, odinioară dată idolilor ei, este adunată în casa credinței prin aceeași funie stacojie care este Sângele Mielului.
Răspunde
Auzi mai întâi mângâierea ascunsă în cuvântul de început: 'Moise slujitorul meu a murit — acum deci ridică-te.' Este un moment în fiecare viață când vechile sprijiniri sunt luate, când ceea ce ne-a purtat până aici nu ne mai poate purta mai departe, și Dumnezeu spune: Ridică-te și treci. Nu te agăța de malul îndepărtat în frică. Legea te-a adus la Iordan; Mântuitorul al cărui nume este Isus te va conduce peste în moștenire. Îndrăznește deci, precum Iosua a fost îndemnat, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine oriunde vei merge. Și învață de la Rahab că nici un trecut, oricât de rușinos, nu este dincolo de atingerea milei lui Dumnezeu. Ea era o desfrânată a unui oraș osândit și a devenit figura întregii Biserici și mamă în linia Mântuitorului, pentru că s-a temut de Dumnezeu și a primit pe solii Lui. Oricine ai fost, primește cuvântul apostolilor încă propovăduit în Biserică; leagă funia stacojie a Sângelui lui Hristos în fereastra inimii tale; și adună-te pe tine și pe toți ai tăi înăuntrul casei unde se află mântuirea. Căci Teodoret învață că mântuirea vine la noi prin Biserică, iar cei ce rămân în afara ei nu se împărtășesc de viața veșnică. Intră deci, cât timp se zice astăzi, și fii spălat, și sfințit, și îndreptățit în numele Domnului Isus.
Roagă-te
Doamne Isuse, care porți însuși numele lui Iosua fiul lui Nun și care, când Legea lui Moise adusese poporul Tău la marginea pământului făgăduit, i-ai condus înăuntru unde Legea nu putea: condu-mă și pe mine peste Iordan în moștenirea pe care ai deschis-o, împărăția cerurilor, pe care ai descuiat-o pentru poporul evlavios. Când vechile sprijiniri ale vieții mele îmi sunt luate, dă-mi curaj să mă ridic și să trec, știind că Tu ești cu mine oriunde merg. Precum ai primit pe Rahab desfrânata, care s-a temut de Tine și și-a ascuns solii, și ai făcut din ea figura Bisericii Tale adunate dintre neamuri, tot așa primește-mă pe mine, oricine am fost, și spală-mă, și sfințește-mă, și îndreptățește-mă în sfântul Tău nume. Fie funia stacojie a prețiosului Tău Sânge legată în fereastra sufletului meu, ca nimicitorul să treacă pe lângă mine; și adună-mă pe mine și pe toți ai mei în casa Bisericii Tale, în afara căreia nu este viață veșnică. Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, adevăratul nostru Iosua care ne conduci în Împărăție, cu Tatăl și cu Duhul preasfânt, slavă acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →