← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Înțelepciunea lui Isus Sirah

Sirah 1-3 — cu Comentariul Catolic al lui Haydock

Înțelepciunea lui Isus Sirah 1-3Comentariul Bibliei Haydock22 min
Deschidere
Cartea lui Sirah se numără printre scrierile deuterocanonice ca o comoară de învățătură practică înrădăcinată în teama de Domnul. Scrisă în ebraică în jurul anului 180 î.Hr. de Isus ben Sira și tradusă mai târziu în greacă, ea îndrumă credincioșii spre o viață de înțelepciune ordonată care integrează credința, purtarea zilnică și respectul față de legea lui Dumnezeu. Capitolele 1 până la 3 pun temelia prezentând înțelepciunea atât ca dar divin cât și ca strădanie omenească, începând cu declarația că toată cunoașterea adevărată își are originea în Domnul. Aceste versete explorează modul în care încercările rafinează pe cei credincioși, modul în care copiii trebuie să-și cinstească părinții ca expresie a evlaviei și modul în care smerenia contracarează mândria care îndepărtează sufletul de Dumnezeu. Textul insistă că înțelepciunea autentică produce virtuți concrete mai degrabă decât speculații abstracte. Cititorii primesc o invitație de a examina dacă propriile lor vieți reflectă această viziune integrată a respectului, ascultării și milostivirii.
Citește

Citire

Citiți Sirah 1-3 în versiunea Douay-Rheims sau Catholic Public Domain. Observați cum înțelepciunea este trasată direct la Dumnezeu mai degrabă decât la realizarea omenească, cum teama de Domnul este prezentată în mod repetat ca punct de plecare care aduce bucurie și lungime de zile, și cum încercările sunt înfățișate ca teste necesare mai degrabă decât pedepse. Observați accentul puternic pus pe cinstirea părinților ca drum spre binecuvântarea divină și avertismentele împotriva mândriei care duce la cădere. Acordați atenție chemării la smerenie în fața tainelor ce depășesc înțelegerea omenească și notați încurajarea finală spre milostenie ca mijloc de ispășire a păcatului.
Studiu
Comentariul lui Haydock adună perspective patristice și catolice anterioare care clarifică adâncimea teologică a acestor capitole fără speculații moderne. Versetele de început stabilesc înțelepciunea ca mai mult decât o perspectivă morală; ele îi identifică sursa în Dumnezeu însuși, un punct esențial pentru înțelegerea întregii cărți. Înțelepciune. În această carte, Înțelepciunea este luată pentru Divinitate, pentru Fiul sau pentru darul comunicat oamenilor, Proverbe iii. 19. și Înțelepciune vii. 25. (Calmet) Această temelie duce direct la rodul practic al fricii respectuoase, pe care comentariul o leagă atât de virtutea prezentă cât și de răsplata veșnică. Bucurie. Slava veșnică este rodul fricii de Domnul; nu că această virtute ar fi de ajuns, ci ea este începutul, întemeiat pe credința adevărată, și aduce alte virtuți și roadele Duhului Sfânt și o cunună de bucurie la sfârșit. (Worthington) — Cei virtuoși se bucură sau merită cinste. (Calmet) Același respect îl susține pe credincios când Dumnezeu îngăduie încercări, după cum următoarea selecție explică scopul și harul ce însoțesc astfel de încercări. Dumnezeu. Toți trebuie încercați, Tobia xii. 13. și Evrei xii. 6. și Luca xxiv. 46. Dar Dumnezeu va da harul de ajuns, 1 Corinteni x. 13. (Calmet) Smerenia apare ca virtutea care protejează împotriva mândriei pe care încercările o pot scoate la iveală, primind un tratament extins în comentariul la capitolul 3. Mai mare. Demnitatea unei persoane trebuie să fie măsura smereniei sale, (Sf. Ambrozie, de virg. 31.) căci cei mai înălțați sunt și cei mai expuși mândriei. Smerenia este învățată doar de adevărata înțelepciune și de Evanghelie, Matei xi. 29. Filosofia poate să ne insufle disprețul față de bogății etc. (Calmet) — Totuși smerenia este datoria cea mai indispensabilă și nu mai puțin esențială decât rostirea pentru un orator. (Sf. Augustin, ep. 118. ad Diosc.) — Toată măreția omenească vine de la Dumnezeu, care ne cere să arătăm recunoștința noastră prin smerenie. (Worthington) În cele din urmă, textul leagă înțelepciunea smerită de fapte concrete de milostenie care obțin iertarea, subliniind unitatea dintre doctrină și practică. Apă etc. El se bucură să instruiască pe cel atent. (Calmet) — Împotriviți-vă. Grecește: 'va ispăși sau va obține iertare pentru păcate', Daniel iv. 24. și Luca xi. 41. 'Faptele de milostenie sunt un fel de botez care poate fi repetat adesea' cu folos. (Sf. Ambrozie, or. Max.) — 'Când dăruim ceva, nu este al nostru, ci darul lui Hristos. Noi dăm pâine... El, săracul, ne dă împărăția cerurilor.' (Sf. Ieronim în Psalmul cxxxiii.) Dumnezeu devine datornicul nostru. (Sf. Ioan Gură de Aur, hom. liii. și lviii.) — Moștenirea noastră este asigurată. (Sf. Ciprian, de Op.) — Dar atunci milostenia și pocăința trebuie să însoțească milosteniile noastre. (Sf. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu 21. ultra.[ultimul capitol])
Considerați

Reflectare

Sirah învață că înțelepciunea este primită înainte de a fi dobândită, o inversare a presupunerilor moderne care plasează rațiunea omenească în centru. Când vin încercările, credinciosul este invitat să rămână statornic mai degrabă decât să ceară explicații, încrezându-se că Dumnezeu oferă harul necesar. Cinstirea părinților depășește sentimentul și ajunge la ascultare și îngrijire concrete, chiar când vârsta aduce slăbiciune sau fire dificilă. Smerenia este prezentată nu ca autodepreciere, ci ca recunoaștere cinstită a locului cuiva înaintea Creatorului, o atitudine care deschide inima spre mai multă învățătură. Milostenia apare la sfârșitul secțiunii ca o expresie tangibilă a acestei smerenii, una care ajută și aproapele și îl pregătește pe cel ce dăruiește să primească milă. Aceste învățături formează un drum coerent: respectul duce la răbdare, răbdarea hrănește smerenia, iar smerenia se revarsă în fapte generoase. Capitolele oferă deci un diagnostic pentru viața creștină, întrebând dacă teama de Domnul a produs virtuțile pe care Scriptura le promite.
Răspunde

Răspuns

În ce domeniu concret al vieții zilnice are teama de Domnul cea mai mare nevoie să vă modeleze hotărârile în această săptămână? Cum ați putea practica cinstirea unui părinte sau a unui bătrân într-un mod care să reflecte promisiunea de binecuvântare a lui Sirah mai degrabă decât simpla datorie?
Roagă-te

Rugăciune

Doamne, izvor al întregii înțelepciuni, dă-ne respectul care deschide inima spre darurile Tale. Întărește-ne să îndurăm încercările cu răbdare, să ne cinstim părinții cu dragoste sinceră și să umblăm smeriți înaintea tainelor Tale. Primește lucrările noastre de milostenie ca jertfe ce izvorăsc din înțelepciunea pe care Tu o dăruiești. Mulțumim pentru vocile străvechi păstrate în tradiția comentariilor, voci care continuă să lumineze Cuvântul Tău pentru cei credincioși. Fie ca lecțiile acestor capitole să prindă rădăcină în viețile noastre și să aducă rod spre slava Ta și binele Bisericii.

Comentariul Bibliei Haydock · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →