Eterniseed › Curriculum › A Doua Carte a Omiliilor (1571)
Predică — O predică pentru Săptămâna Rogation
Deschidere
Această lecție se inspiră din 'O predică pentru Săptămâna Rogation' din Cartea a doua a Predicilor, o mărturisire din perioada Reformei care cheamă Biserica să atribuie fiecărui dar bun Dumnezeului treimic. Predica mărturisește bunătatea generoasă a lui Dumnezeu în creație, păstrare și mântuire, îndemnând credincioșii să răspundă cu recunoștință din inimă, nu cu uitare sau încredere în sine. Cuvintele ei rămân la fel de relevante astăzi ca în 1571, amintindu-ne că recunoașterea adevăratului Autor al tuturor binecuvântărilor modelează atât închinarea noastră, cât și încrederea noastră zilnică. Auzind această mărturisire, suntem invitați să examinăm dacă viețile noastre reflectă recunoștința care izvorăște din știința că fiecare dar desăvârșit vine de sus.
Citește
Întoarce-te acum la predica rânduită și citește-o ca mărturisire a Bisericii despre bunătatea lui Dumnezeu. Textul se sprijină pe numeroase Scripturi, inclusiv Psalmii 73 și 104, Romani 11, Ieremia 17, Proverbe 8 și Iacov 1, toate chemate să arate că fiecare dar bun și desăvârșit coboară de la Tatăl luminilor. Lasă cuvintele predicii să-ți instruiască inima în timp ce asculți chemarea la recunoștință.
Studiu
Studiază
Mărturisirea începe prin a-și declara scopul de a lăuda bunătatea lui Dumnezeu.
Mi-am propus în ziua aceasta (oameni creștini evlavioși și buni) să vă declar cea mai meritată laudă și preamărire a lui Dumnezeu Atotputernic, nu numai în considerarea creației minunate a acestei lumi sau a conviețuirii și guvernării ei, în care puterea și înțelepciunea Lui ar putea apărea excelent, ca să ne miște să-L cinstim și să ne temem de El, ci mai ales în considerarea bunătății Sale liberale și largi, pe care o revarsă zilnic asupra noastră, creaturile Sale raționale, pentru care a făcut întreaga lume universală, cu toate comoditățile și bunurile din ea. Această bunătate singulară a Lui, bine și cu atenție amintită din partea noastră, ar trebui să ne miște (cum este de datoria noastră) din nou cu afecțiune din inimă să-L iubim și cu cuvânt și faptă să-L lăudăm și să-L slujim în toate zilele vieții noastre. Și la această materie, fiind atât de vrednică de tratat și atât de folositoare pentru voi să o auziți, sper că nu voi avea nevoie de multe circumstanțe de cuvinte ca să vă îndemn să vă dați atenția pentru a auzi ce va fi spus.Mărturisirea expune apoi structura în trei părți a îndemnului ei.
Pe temelia acestor cuvinte ale Sfântului Pavel (bună audiență) îmi propun să îmi construiesc îndemnul din ziua aceasta către voi. În care voi face tot ce-mi stă în putință, mai întâi să vă dovedesc că toate lucrurile bune coboară la noi de sus, de la Tatăl luminii. În al doilea rând, că Iisus Hristos, Fiul Său și Mântuitorul nostru, este mijlocul prin care primim bunătatea Lui liberală. În al treilea rând, că în puterea și virtutea Sfântului Duh, suntem făcuți potriviți și capabili să primim darurile și harurile Lui. Aceste lucruri, considerate distinct și cu atenție în mințile noastre, trebuie neapărat să ne constrângă la cea mai smerită reverență, după datoria noastră legată, să-I aducem mereu mulțumiri, într-o oarecare mărturie a inimilor noastre bune pentru meritele Lui față de noi.Mărturisirea afirmă apoi că fiecare lucru bun, fie de har, de natură sau de noroc, vine numai de la Dumnezeu.
Este potrivit să gândim că toată bunătatea spirituală vine numai de la Dumnezeu de sus și că alte lucruri bune, fie de natură sau de noroc (cum le numim), vin de la orice altă cauză? Oare Dumnezeu, prin bunătatea Lui, împodobește sufletul cu toate puterile lui, așa cum este, și darurile trupului, cu care este înzestrat, vin de la altcineva? Dacă face mai mult, nu poate face mai puțin? A îndreptăți un păcătos, a-l crea din nou dintr-o persoană rea într-un om drept, este un act mai mare (spune Sfântul Augustin) decât a face un nou cer și un nou pământ ca cel deja făcut. Trebuie neapărat să fim de acord că orice lucru bun este în noi, de har, de natură sau de noroc, este numai de la Dumnezeu, ca singurul autor și lucrător.
Considerați
Consideră
Mărturisirea încheie îndemnând credincioșii să dea socoteală credincioasă pentru fiecare dar primit.
Acest lucru, bine considerat, trebuie neapărat să ne facă să gândim că vom da socoteală pentru ceea ce Dumnezeu ne dă să posedăm și, prin urmare, ne va face să fim mai sârguincioși în a le cheltui bine spre slava lui Dumnezeu și spre folosul aproapelui nostru, ca să putem da o socoteală bună la urmă și să fim lăudați ca administratori buni, ca să auzim aceste cuvinte ale Judecătorului nostru: 'Bine, slugă bună și credincioasă, ai fost credincios în puține, te voi pune peste multe, intră în bucuria stăpânului tău' (Matei 25:21). În plus, a crede cu siguranță că Dumnezeu este autorul tuturor darurilor pe care le avem ne va face să fim în tăcere și răbdare când ne sunt luate din nou. Căci, după cum Dumnezeu, prin mila Lui, ni le dăruiește ca să le folosim, tot așa alteori ni le ia din nou cu dreptate, ca să ne încerce răbdarea, să ne exercite credința și, prin luarea a câtorva, să ne învețe să le folosim pe cele rămase mai cu grijă, ca să le folosim mai mult spre slava Lui, după ce ni le dă din nou.
Răspunde
Unde în viața ta zilnică uiți cel mai ușor că fiecare dar bun vine numai de la Dumnezeu? Cum ar putea insistența mărturisirii asupra recunoștinței să remodeleze felul în care primești atât câștigul, cât și pierderea în această săptămână? Ce act concret de recunoștință ai putea oferi astăzi care să răsune chemarea predicii de a-L sluji pe Dumnezeu cu inima, cuvântul și fapta?
Roagă-te
Părinte Atotputernic, izvor al fiecărui dar bun și desăvârșit, mărturisim împreună cu predica că tot ce posedăm vine din mâna Ta liberală. Iartă uitarea și mândria noastră care își arogă meritul pentru ceea ce numai Tu ai dat. Aprinde în noi o flacără constantă de recunoștință, ca cuvintele și faptele noastre să Te laude în toate zilele vieții noastre. Dă-ne har să folosim fiecare binecuvântare spre slava Ta și spre binele aproapelui, ca la urmă să auzim cuvintele: 'Bine, slugă bună și credincioasă'. Prin Iisus Hristos, Domnul nostru, care împreună cu Tine și cu Duhul Sfânt trăiește și domnește, un singur Dumnezeu, acum și în veci. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →