← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Isaia

Isaia 31-32 — cu Ioan Calvin

Isaia 31-32Comentariile lui Ioan Calvin20 min
Deschidere
În această lecție zilnică ne întoarcem la vocea lui Ioan Calvin în timp ce el expune capitolele 31 și 32 din Isaia. Expunerea atentă a lui Calvin ne atrage în chemarea urgentă a profetului de a avea încredere în Sfântul lui Israel mai degrabă decât în puterile pământești. Cuvintele sale ne invită să examinăm unde se află propria noastră încredere și să redescoperim grija geloasă a Domnului pentru poporul său. Pe măsură ce ascultăm, Duhul să ne deschidă inimile pentru a primi atât avertisment cât și promisiune. Comentariul lui Calvin oferă o lumină constantă pentru cei care caută să umble prin credință în fiecare sezon de incertitudine.
Citește

Citire

Pregătește-te acum să auzi cuvântul viu al Scripturii. Citește Isaia 31 și 32 încet, lăsând avertismentele împotriva alianțelor false și promisiunile protecției divine să se așeze în inima ta. Observă contrastul repetat între puterea omenească și brațul Domnului însuși. Cere Duhului să-ți arate unde ai căutat ajutor în afara lui Dumnezeu. Revino la text dacă este nevoie, lăsând promisiunile sale de eliberare să-ți modeleze speranța.
Studiu
Calvin începe prin a reveni la mustrarea profetului adresată celor care caută ajutor din Egipt. 1. Vai de cei care coboară în Egipt. El revine din nou la subiectul pe care l-a tratat la începutul capitolului anterior; căci el strigă încă cu glas tare împotriva evreilor, a căror obișnuință obișnuită era, în vremuri de primejdie, să recurgă nu la Domnul, ci la egipteni. Am explicat mai înainte de ce acest lucru era atât de neplăcut lui Dumnezeu. Pe scurt, sunt două motive pentru care Profetul mustră această greșeală atât de aspru. Primul este că este imposibil să punem încrederea mântuirii noastre în creaturi și în același timp în Dumnezeu; căci ochii noștri trebuie să fie îndepărtați de El de îndată ce sunt îndreptați spre ele. Al doilea motiv este că Dumnezeu le-a interzis în mod expres să încheie alianțe cu egiptenii. (Deuteronom 17:16.) La încrederea păcătoasă s-a adăugat răzvrătirea, ca și cum ar fi hotărât să-și asigure siguranța disprețuindu-L pe Dumnezeu și neascultând de voia Sa. Calvin explică apoi înțelesul privirii spre Sfântul lui Israel. Ei nu s-au uitat la Sfântul lui Israel. Aici apare mai clar motivul pentru care acea trădare a evreilor este mustrată atât de aspru de Isaia; căci în alte privințe Dumnezeu nu dezaprobă folosirea de către noi a remediilor îngăduite, așa cum mâncăm pâine și alte feluri de hrană care ne-au fost date spre folos. Astfel, dacă o persoană, aflată în primejdie, folosește mijloace care nu au fost interzise, ci sunt obișnuite și îngăduite, cu condiția să nu nege deloc puterea lui Dumnezeu, cu siguranță nu trebuie să fie învinuită; dar dacă suntem atât de atașați de mijloacele exterioare, încât nu-L căutăm în același timp pe Dumnezeu, și dacă, din neîncredere în promisiunile Sale, recurgem la metode neîngăduite, aceasta este vrednică de condamnare și de ură. Despre promisiunea apărării Domnului, Calvin scrie: 4. Căci așa mi-a zis Domnul. Profetul adaugă acest verset, ca să nu se creadă că Domnul ne lasă lipsiți de mijloacele necesare; căci dacă, în timp ce ne interzice să ne punem încrederea în creaturi, nu ne promite niciun ajutor, am putea ne plânge că El dă temei pentru disperare, nu pentru mângâiere; așa cum am văzut, cu puțin mai înainte, că oamenii sunt mai grijulii și mai atenți decât ar trebui să fie, pentru că ei cred că vor fi lipsiți de grijă dacă se mulțumesc numai cu Dumnezeu și se abțin de la mijloacele interzise. El îndepărtează deci orice scuză, când promite că va fi un păzitor credincios pentru noi; căci ce pretext mai poate rămâne, dacă disprețuim mântuirea pe care El ne-o oferă de bunăvoie? Este deci ca și cum ar fi spus: „Domnul ajută și va ajuta; El vă interzice să cereți ajutor de la egipteni.” Comparându-Se cu un leu, un animal foarte puternic și dornic de pradă, El folosește o comparație foarte potrivită, pentru a arăta că El este în cel mai înalt grad atât capabil cât și dornic să ne apere.
Considerați

Reflectare

Calvin stabilește o legătură teologică între slăbiciunea omenească și slava exclusivă a lui Dumnezeu în mântuire. Aici vedem cât de mare este deosebirea dintre Dumnezeu și oameni; căci oamenii nu au nicio putere în ei înșiși decât cea pe care Dumnezeu le-a dat-o. Dacă am raționa despre natura și excelența omului, am putea aduce în discuție darurile deosebite pe care le-a primit de la Dumnezeu; dar când este pus în contrast cu Dumnezeu, el trebuie redus la nimic; căci nimic nu poate fi atribuit omului fără a i se lua lui Dumnezeu. Și acesta este motivul pentru care nu putem fi de acord cu papistașii, când argumentăm despre cauza mântuirii, liberul arbitru, valoarea faptelor și meritele; căci, deoarece pe acest subiect Dumnezeu este pus în contrast cu omul, trebuie să luăm de la Dumnezeu tot ceea ce este atribuit omului. Dar ei fac o împărțire între om și Dumnezeu, astfel încât să atribuie o parte lui Dumnezeu și o altă parte omului; în timp ce noi spunem că întreaga și nedivizată cauză a mântuirii trebuie atribuită lui Dumnezeu și că nicio parte din ea nu poate fi atribuită altuia fără un sacrilegiu detestabil. Într-un cuvânt, să învățăm că într-un astfel de contrast nimic vrednic de laudă nu poate fi lăsat omului.
Răspunde

Răspuns

Unde ai fost ispitit să pui încrederea în puterea omenească mai degrabă decât în Domnul? Cum deschide accentul lui Calvin pe pocăință calea pentru ajutorul promis de Dumnezeu? În ce domeniu al vieții te invită Duhul să arunci orice idol și să te întorci pe deplin la Sfântul lui Israel?
Roagă-te

Rugăciune

Doamne Dumnezeul nostru, a cărui suveranitate singură este apărarea noastră, iartă-ne pentru orice alianță pe care am căutat-o în afara Ta și pentru orice încredere pe care am pus-o în brațul de carne. Prin harul legământului Tău, întoarce ochii noștri spre Sfântul lui Israel, ca să lepădăm refugiile noastre false și să ne odihnim sub umbra aripilor Tale. Varsă Duhul Tău peste noi, stabilește Împăratul Tău cel drept în dreptate și pace și fă ca slava Ta să fie singura noastră încredere până în ziua aceea. Amin.

Comentariile lui Ioan Calvin · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →