Eterniseed › Curriculum › Coloseni
Coloseni 2 — Eterniseed (Epoca Reformei / protestantism istoric)
Deschidere
Epistola către coloseni prezintă preeminența lui Hristos ca singurul temei al stării Bisericii înaintea lui Dumnezeu. În al doilea capitol apostolul se adresează unei adunări expuse unor învățături care ar completa sau înlocui acest temei. Preocuparea nu este doar o eroare locală ci ispita perpetuă de a căuta înțelepciune sau siguranță în afara Capului legământului. Suveranitatea divină rându iește lucrarea apostolului îndreptând cuvintele sale spre păstrarea sfinților în credința odată încredințată. Aici textul dezvăluie suficiența unirii cu Hristos împotriva oricărei pretenții rivale a filozofiei tradiției sau a observanțelor rituale. Poporul legământului este amintit că desăvârșirea sa nu stă în realizarea omenească ci în hotărârea care așază toată plinătatea în Fiul. Această porțiune slujește deci Bisericii expunând goliciunea oricărei adăugiri la Hristos și confirmând pe cei aleși în bogățiile deja dăruite.
Citește
Pe măsură ce capitolul este citit acordă atenție trecerii de la grija apostolică pentru stabilitatea sfinților la avertizarea explicită împotriva a fi purtați de vorbire convingătoare. Observă cum argumentul centrează taina lui Dumnezeu numai asupra lui Hristos apoi trece la participarea credinciosului la moartea și învierea Sa. Notează contrastul tras între tăierea împrejur făcută fără mâini și orice rânduială impusă de oameni. Urmărește insistența repetată că viața Bisericii este ascunsă cu Hristos și că orice alt principiu al înțelepciunii sau al conducerii nu este decât o umbră a cărei substanță Îi aparține Lui. Citirea trebuie să fie măsurată permițând fiecărei propoziții să arate respingerea ordonată a textului față de orice rival al Capului.
Studiu
Studiază
Capitolul se deschide cu apostolul declarând conflictul pe care îl susține pentru coloseni și pentru cei care nu i-au văzut fața. Această lucrare nu este arbitrară ci decurge din slujba pusă asupra lui prin numire divină. Dorința sa este ca inimile lor să fie mângâiate fiind legate împreună în dragoste spre toate bogățiile plinei încredințări a înțelegerii spre recunoașterea tainei lui Dumnezeu și a Tatălui și a lui Hristos. Taina nu este o enigmă de rezolvat prin speculație suplimentară; este Însuși Hristos în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale cunoștinței. Textul îndreaptă deci Biserica departe de orice noțiune că o perspectivă mai adâncă trebuie căutată dincolo de Fiul. Cei care vorbesc cu cuvinte ademenitoare trebuie rezistați tocmai pentru că propun o înțelepciune independentă de acest depozit. Avertizarea este explicită: păzește-te ca nu cumva vreun om să te prade prin filozofie și înșelăciune deșartă după tradiția oamenilor după elementele lumii și nu după Hristos. Contrastul este absolut. Hristos este Cel în care locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii iar sfinții sunt desăvârșiți în El care este capul oricărei căpetenii și puteri. Tăierea împrejur care folosește nu este lucrarea mâinilor ci lepădarea trupului păcatelor cărnii prin tăierea împrejur a lui Hristos. Această lucrare lăuntrică corespunde îngropării cu El în botez și învierii prin credința lucrării lui Dumnezeu care L-a înviat din morți. Învierea care urmează este suverană căci cei aleși erau morți în greșeli și în netăierea împrejur a cărnii; Dumnezeu singur îi face vii împreună cu Hristos iertând toate greșelile. Scrisoarea de mână a rânduielilor care stătea împotriva poporului legământului este ștearsă pironită pe cruce astfel încât căpeteniile și puterile sunt jefuite pe față. Primind o asemenea eliberare sfinții nu trebuie judecați în privința mâncării băuturii zilelor sfinte lunilor noi sau sabatelor care sunt umbre ale lucrurilor viitoare al căror trup este al lui Hristos. Nici nu trebuie ademeniți în smerenie de bunăvoie și închinare la îngeri pătrunzând în lucruri nevăzute umflați în zadar de o minte trupească. Astfel de practici nu țin Capul de la care tot trupul prin încheieturi și legături primește hrănire și crește cu creșterea lui Dumnezeu. Capitolul se încheie expunând inutilitatea decretelor care nu ating conștiința dar par înțelepte în închinarea de voie smerenie și neglijarea trupului. Acestea au într-adevăr o arătare de înțelepciune dar nu au nicio valoare împotriva îngăduinței cărnii. De-a lungul întregului argument se sprijină pe hotărârea anterioară care așază toată autoritatea și viața în Fiul făcând orice supliment omenesc atât de nefolositor cât și de răzvrătit.
Considerați
Consideră
Același tipar apare și în alte părți ale scrierilor apostolice ori de câte ori suficiența lui Hristos este apărată împotriva adăugirilor. În epistola către galateni apostolul susține că nici tăierea împrejur nici vreo altă lucrare nu poate îndreptăți; numai crucea folosește. Efeseni de asemenea prezintă Biserica crescând în toate privințele în Cap. Epistola către evrei contrastează umbrele vechii rânduieli cu substanța venită acum în Hristos. Recuperarea reformatoare a acestor texte a insistat că legământul harului nu admite niciun supliment meritoriu fie el ritual filozofie sau rânduială ascetică. Instinctul interpretativ al acelei perioade a citit Coloseni 2 ca confirmând că starea credinciosului este fixată prin imputare divină și unire mai degrabă decât prin realizare progresivă sau observanță externă. Această citire aliniază capitolul cu mărturia mai largă că mântuirea își are originea în scopul veșnic al Tatălui este împlinită în Fiul și este aplicată de Duhul fără a se baza pe voința omului.
Răspunde
În ce măsură ocupațiile sau preocupările intelectuale actuale amenință să înlocuiască recunoașterea lui Hristos ca singura comoară a înțelepciunii? Unde conștiința este ispitită să adauge observanțe sau discipline ca necesare pentru încredințare cum îndreaptă textul inima înapoi spre lucrarea împlinită deja primită în El? Ținând cont de tendința Bisericii de a prețui formele vizibile mai mult decât Capul nevăzut ce practici din viața de fiecare zi cer o supunere reînnoită față de suveranitatea care i-a făcut deja pe sfinți desăvârșiți?
Roagă-te
Doamne Dumnezeule care L-ai rânduit pe Hristos să fie Capul Bisericii și ai ascuns în El toate comorile înțelepciunii și ale cunoștinței dăruiește ca poporul legământului Tău să fie păstrat de orice filozofie și tradiție care i-ar îndepărta de acest temei. Întărește-le inimile ca să se odihnească în tăierea împrejur făcută fără mâini și în îngroparea și învierea deja împlinite în Fiul Tău. Nicio rânduială a oamenilor sau arătare de înțelepciune să nu-i ademenească de la a ține strâns Capul de la care singur trupul primește creștere potrivit hotărârii Tale. Iartă toate greșelile prin sângele crucii și înviază pe cei pe care i-ai ales ca să umble în libertatea cumpărată pentru ei. Rându iește-le astfel înțelegerea ca să recunoască taina lui Dumnezeu numai în Hristos spre slava harului Tău suveran. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.