Eterniseed › Curriculum › Maleahi
Maleahi 4 — cu Ioan Calvin
Deschidere
Expunerea atentă a lui Ioan Calvin asupra capitolului 4 din Maleahi ne invită să zăbovim asupra ultimelor cuvinte ale profetului cu o atenție reînnoită. În aceste versete reformatorul urmărește atât căldura aprigă a judecății viitoare cât și zorii blânzi ai vindecării făgăduiți celor ce se tem de Domnul. Comentariul său ne fixează privirea asupra Singurului Soare adevărat care răsare cu dreptate în aripile sale. Urmărind firul gândirii lui Calvin descoperim cum făgăduința străveche mai rânduiește și astăzi nădejdea noastră. Să lăsăm glasul său cumpănit să ne călăuzească prin text astfel încât inimile noastre să fie pregătite pentru ziua care se apropie cu siguranță.
Citește
Citire
Luați un moment de liniște pentru a citi în întregime capitolul 4 din Maleahi. Lăsați capitolul scurt să se așeze în mintea voastră înainte de a trece la tratarea lui Calvin asupra făgăduințelor și avertizărilor sale. Observați cum profetul trece de la cuptorul arzător al judecății la soarele răsare al vindecării. Citiți încet poate cu glas tare și cereți Duhului să vă pregătească inima pentru studiul care urmează.
Studiu
Calvin începe prin a afirma certitudinea zilei ce vine.
Iată vine ziua care va mistui pe toți nelegiuiții ca un cuptor aprins pe miriște. Comparația este foarte obișnuită pe care o folosește profetul când spune că nelegiuiții vor fi ca miriștea: nu voi cita deci pasaje care trebuie să fie bine cunoscute și sunt atât de multe încât nu este nevoie să aduc aici nici două sau trei dintre ele. Răzbunarea lui Dumnezeu este de asemenea adesea comparată cu focul și cu flacăra; și știm cât de aprig și de înfricoșător este focul când apucă lemnul sau alt material uscat. De aceea potrivit uzului obișnuit al Scripturii profetul spune că ziua Domnului va fi ca un cuptor și că nelegiuiții vor fi ca miriștea. Particula demonstrativă Iată arată certitudinea Iată vin. Timpul prezent este pus aici pentru viitor un lucru obișnuit în ebraică. Dar profetul a chemat atenția iudeilor ca la ceva prezent pentru ca profeția sa să nu pară îndoielnică și ca ei să înțeleagă că răzbunarea lui Dumnezeu nu era departe ci deja atârna deasupra capetelor lor.Calvin abordează apoi întrebarea care zi indică profetul.
Există totuși o întrebare cu privire la ziua pe care o arată. Cei mai mulți cred că profetul vorbește despre ultima venire a lui Hristos ceea ce nu mi se pare probabil. Este într-adevăr adevărat că aceste expresii și altele asemenea care apar pretutindeni în Scriptură nu își au împlinirea deplină în această lume; dar Dumnezeu își suspendă judecățile astfel încât să nu înceteze niciodată să dea dovezi ale lor ca cei evlavioși să aibă unele sprijiniri ale credinței lor: căci dacă Dumnezeu nu ar da nici un specimen sau dovadă a providenței sale ar apărea imediat în mințile noastre ideea că nu va fi nicio judecată; dar el ne pune înainte câteva exemple ca să învățăm că el va fi la un moment dat judecătorul lumii. Mi se pare deci mai probabil că profetul vorbește aici despre înnoirea Bisericii: căci mânia lui Dumnezeu s-a aprins atunci mai mult împotriva iudeilor când s-au înstrăinat de Hristos; căci ultima lor nădejde și ultimul lor remediu în relele lor era ajutorul Răscumpărătorului și din pricina lepădării favorii sale iudeii au trebuit să simtă pedeapsa înfricoșătoare a ingratitudinii lor. Niciun păcat nu putea fi mai atroce decât să fi lepădat favoarea oferită în care consta fericirea lor și a întregii lumi. Când profetul spune deci că ziua va veni se referă cred eu la prima venire a lui Hristos; căci iudeii se lăudau cu încredere de venirea unui Răscumpărător și el le dă acest răspuns — că ziua Domnului va veni așa cum nu își închipuiau ei ci o zi care îi va mistui cu totul potrivit unei citate pe care am făcut-o din alt profetCalvin își mută discursul pentru a se adresa celor evlavioși.
Profetul își întoarce acum discursul către cei evlavioși; și de aici reiese mai clar că el a amenințat până acum pe acei ipocriți grosolani care își arogau numai lor sfințenia în timp ce continuau să provoace mânia lui Dumnezeu; căci se adresează evident unor persoane diferite de cele despre care a vorbit mai înainte când spune Ridicați-vă pentru voi etc.; el îi desparte pe cei ce se tem de Dumnezeu sau adevărații slujitori ai lui Dumnezeu de acea mulțime cu care a luptat până acum. Ridicați-vă deci pentru voi cei ce vă temeți de numele meu etc.
Considerați
Considerare
Calvin dezvăluie înțelesul metaforei soarelui aplicată lui Hristos.
El este numit soarele dreptății fie din pricina desăvârșitei sale dreptăți în care nu este nimic defectuos fie pentru că dreptatea lui Dumnezeu este vizibilă în el: și totuși ca să cunoaștem lumina derivată de la el care vine de la el la noi și ne luminează nu trebuie să privim la preocupările trecătoare ale acestei vieți ci la ceea ce aparține vieții spirituale. Primul lucru este că Hristos îndeplinește față de noi slujba unui soare nu pentru a ne călăuzi picioarele și mâinile în cele pământești ci pentru că ne aduce lumină ca să ne arate calea spre cer și ca prin ea să ajungem la bucuria unei vieți fericite și veșnice. Trebuie să observăm în al doilea rând că această lumină spirituală nu poate fi despărțită de dreptate; căci cum devine Hristos soarele nostru? Prin faptul că ne regenerează prin Duhul său în dreptate ne eliberează de pângăririle lumii ne înnoiește după chipul lui Dumnezeu. Vedem acum deci ce înseamnă cuvântul dreptate. [272]
Răspunde
Răspuns
Unde în viața voastră aveți cea mai mare nevoie de certitudinea că ziua Domnului este fixată și sigură? Cum modelează distincția pe care o face Calvin între cei mândri și cei ce se tem de numele lui Dumnezeu felul în care vă cercetați propria inimă? În ce mod practic puteți umbla astăzi sub lumina Soarelui dreptății mai degrabă decât sub strălucirea trecătoare a unor nădejdi mai mici?
Roagă-te
Rugăciune
O Doamne al oștirilor, care ai vestit ziua ce vine, când cei mândri vor fi ca pleava și Soarele Neprihănirii va răsări cu vindecare în aripile Sale pentru cei ce se tem de Numele Tău, dă-ne har să ne aducem aminte de legea robului Tău Moise și să umblăm în credincioșia legământului pe care L-ai jurat. Smereste-ne prin certitudinea judecății Tale și mângâie-ne cu lumina Fiului Tău, ca să mergem înainte în ascultare bucuroasă până când orice umbră va fi îndepărtată și-L vom vedea față în față. Păzește-ne de mândria care împietrește inima și de uitarea care neglijează Cuvântul Tău, îndrumându-ne pașii prin Duhul Tău suveran până în ziua aceea.
Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →