Eterniseed › Curriculum › Psalmii
Psalmii 123-124 — Eterniseed (Catolic cu deuterocanon)
Deschidere
În ascensiunea sacră a Bisericii pelerine Psalmii 123 și 124 formează un singur cânt de încredere care se ridică din valea disprețului spre înălțimile de neclintit ale protecției divine. Aceste Cântări ale Ascensiunilor aparțin liturgiei credincioșilor care călătoresc spre Ierusalimul ceresc purtând memoria exilului dar gustând deja securitatea sacramentelor. Sufletul care își ridică ochii dincolo de disprețul celor mândri descoperă aceeași privire care a odihnit asupra slujitoarei Domnului al cărei fiat a deschis calea pentru fiecare credincios să găsească milă în ceasul încercării. Aici tradiția aude vocea Bisericii în rugăciune înconjurată de munții promisiunilor lui Dumnezeu și păzită de toiagul care nu poate în cele din urmă să se odihnească asupra celor drepți. În ritmul Oficiului Divin acești psalmi răsună încrederea celor care se apropie de altar după ce au trecut prin apele botezului și focul persecuției siguri că Domnul care a făcut cerul și pământul nu își va abandona moștenirea.
Citește
Citire
Citește acești doi psalmi scurți cu încetineală permițând imaginilor ochilor ridicați și munților înconjurători să se așeze în inimă. Observă cum primul psalm trece de la așteptarea răbdătoare a slujitorului la strigătul după milă în mijlocul disprețului celor mândri în timp ce al doilea psalm răspunde acelui strigăt cu asigurarea că Domnul înconjoară poporul său așa cum munții înconjoară Ierusalimul. Urmărește mișcarea de la necazul personal la securitatea eclesială de la toiagul celui rău la moștenirea durabilă a celui drept. Lasă cadrul liturgic al ascensiunii să modeleze citirea ca și cum aceste cuvinte sunt purtate în sus în procesiune spre sanctuar unde se oferă jertfa de laudă.
Studiu
Psalmul 123 se deschide cu ochii pelerinului ridicați spre Domnul întronat în cer un gest care adună întreaga postură a rugăciunii creștine. Slujitorul privește la mâna stăpânului iar slujitoarea la mâna stăpânei sale nu în teamă slugarnică ci în așteptarea încrezătoare a milei. Această privire oglindește viața sacramentală a Bisericii unde fiecare suflet botezat învață să aștepte pe Domnul care distribuie harul prin semne vizibile. Disprețul și batjocura descrise în psalm nu sunt abstracte ele sunt experiența zilnică a credincioșilor care trăiesc printre cei ce batjocoresc crucea și altarul. Totuși psalmul nu rămâne în plângere. El se încheie cu implorarea directă a milei recunoscând că sufletul a îndurat deja mai mult decât suficient din partea celor mândri. Tradiția recunoaște aici aceeași mișcare care poartă Biserica prin fiecare veac de persecuție recunoașterea suferinței urmată imediat de invocarea milei divine. Psalmul 124 răspunde acestei implorări plasând credinciosul în cercul protector al prezenței Domnului. Ierusalimul așezat printre munți devine imaginea Bisericii însăși apărată din toate părțile de promisiunile făcute patriarhilor și împlinite în Hristos. Sceptrul nelegiuirii poate apăsa asupra părții celor drepți pentru o vreme dar nu poate rămâne acolo deoarece Domnul nu va permite ca moștenirea celor drepți să fie dată în puterea păcatului. Această asigurare nu este o garanție împotriva suferinței ea este promisiunea că suferința nu va avea ultimul cuvânt. Cei drepți ies din încercare cu partea lor intactă cu mâinile încă ridicate în laudă. În anul liturgic acești psalmi sunt auziți în anotimpuri de așteptare și eliberare amintind credincioșilor că același Domn care i-a păzit pe exilații care se întorceau acum păzește Biserica pelerină pe drumul ei spre cetatea veșnică. Mărturia deuterocanonică a fidelității lui Dumnezeu în vremuri de necaz național își găsește împlinirea în noul legământ unde munții care înconjoară poporul sunt înseși sacramentele și comuniunea sfinților.
Considerați
Considerare
Acești psalmi stau într-o conversație vie cu ascensiunea mai largă a Scripturii. Ochii ridicați ai Psalmului 123 amintesc rugăciunea mamei Domnului la Vizitare în timp ce munții înconjurători ai Psalmului 124 anticipează protecția promisă femeii îmbrăcate cu soarele din Apocalipsă. Aceeași tradiție care citește aceste texte în Oficiu le aude și la picioarele crucii unde Biserica îl primește pe ucenicul iubit ca fiu al ei și învață să aștepte pe Domnul chiar când batjocura o înconjoară. Toiagul care nu poate rămâne asupra celui drept își găsește ecoul în promisiunea că porțile iadului nu vor birui împotriva stâncii lui Petru. De-a lungul veacurilor Părinții au contemplat aceste versete ca pe o hartă a vieții spirituale sufletul învață mai întâi smerenia privirii apoi descoperă securitatea apartenenței la cetatea lui Dumnezeu. În Liturghie antifoanele de intrare și de împărtășanie luate din acești psalmi plasează aceeași încredere în inima închinării euharistice astfel încât fiecare comunicant pleacă cu asigurarea că Domnul care a făcut cerul și pământul va păzi sufletul și trupul spre viața veșnică.
Răspunde
Răspuns
Unde în viața ta zilnică ai cea mai mare nevoie să îți ridici ochii de la disprețul lumii spre mila Domnului întronat în cer? Cum aparținând Bisericii înconjurată de munții sacramentelor și sfinților ei schimbă felul în care înduri anotimpurile când toiagul celui rău pare să apese asupra ta? În ce practică concretă din această săptămână poți să te alături ascensiunii pelerine a acestor psalmi purtând atât încercările cât și încrederea ta în liturgia Bisericii?
Roagă-te
Rugăciune
O Doamne întronat în ceruri care înconjori Biserica ta pelerină așa cum munții înconjoară Ierusalimul primește ochii ridicați ai slujitorilor tăi care așteaptă mila ta în mijlocul batjocurii celor mândri. Păstrează-ne în moștenirea sigură a celor drepți ca toiagul nelegiuirii să nu se odihnească asupra părții noastre. După cum i-ai păzit pe exilații care se întorceau și acum păzești sacramentele Bisericii tale apără-ne de orice atac până vom ajunge la cetatea cerească unde ești întronat cu îngerii și sfinții. Prin mijlocirea Fecioarei Binecuvântate a cărei privire nu a părăsit niciodată mâna ta adu-ne în cele din urmă la ascensiunea veșnică unde lauda nu încetează niciodată. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.