Eterniseed › Curriculum › 1 Corinteni
1 Corinteni 15 — cu note marginale
Deschidere
În căldura simplă și confesională a Reformei, ne îndreptăm astăzi către Notele marginale ale Bibliei de la Geneva din 1599 pe 1 Corinteni 15, pregătite de Teodor Beza, William Whittingham și colegii lor anotatori. Aceste note desfășoară marele tratat al apostolului despre înviere cu un raționament atent, saturat de Scriptură, care încă întărește biserica. Pe măsură ce ascultăm, auzim aceeași evanghelie care i-a salvat odinioară pe corinteni chemându-ne acum să stăm tari în speranța victoriei lui Hristos asupra morții.
Citește
Citire
Cu inimile gata să primească cuvântul, să citim 1 Corinteni 15 în textul Bibliei de la Geneva. Să luăm aminte la ordinea atentă a apostolului: temelia martorilor oculari, consecințele necesare dacă Hristos nu a înviat și certitudinea glorioasă că El este cel dintâi rod al celor adormiți. Cereți Duhului să deschidă ochii înțelegerii voastre, pe măsură ce anotatorii ne călăuzesc prin aceste argumente sfinte.
Studiu
Beza și anotatorii încep prin a expune primul argument din învierea lui Hristos.
Versetul 12. 15:12 {3} Acum, dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum spun unii dintre voi că nu este înviere a morților? (3) Primul argument pentru a dovedi că există o înviere din morți: Hristos a înviat, deci morții vor învia.Ei apasă apoi al doilea argument, tras din absurdul evident.
Versetul 13. 15:13 {4} Dar dacă nu este înviere a morților, atunci nici Hristos nu a înviat: (4) Al doilea prin absurd: dacă nu este înviere a morților, atunci Hristos nu a înviat.Despre înviere ei pun apoi concluzia că Hristos a devenit cel dintâi rod.
Versetul 20. 15:20 {10} Dar acum Hristos a înviat din morți, {11} [și] a devenit {f} cel dintâi rod al celor adormiți. (10) O concluzie a argumentului anterior: deci Hristos a înviat. (11) Pune ultima concluzie pentru prima propoziție a argumentului care urmează. Hristos a înviat: deci vom învia și noi, credincioșii (căci despre ei vorbește). Urmează apoi primul motiv al acestei concluzii: căci Hristos ni se înfățișează spre a fi privit, nu ca un om obișnuit, separat și de unul singur, ci ca cel dintâi rod: și ia ceea ce era cunoscut tuturor, anume că toată grămada este sfințită în cel dintâi rod. (f) Face aluzie la cel dintâi rod al grâului, a cărui jertfire sfințea restul roadelor.Ei confirmă mai departe aceeași concluzie prin contrastul dintre cei doi Adam.
Versetul 21. 15:21 {12} Căci, după cum prin om [a venit] moartea, tot prin om [a venit] și învierea morților. (12) O altă confirmare a aceleiași concluzii: căci Hristos trebuie privit ca opus lui Adam, astfel că, precum de la un singur om, Adam, a venit păcatul peste toți, tot așa de la un singur om, Hristos, vine viața la toți. Adică, toți credincioșii, care mor pentru că prin fire s-au născut din Adam, tot așa, pentru că în Hristos au fost făcuți copiii lui Dumnezeu prin har, sunt făcuți vii și restaurați la viață prin El.
Considerați
Considerare
Anotatorii încheie prin a desfășura domnia finală în care toți vrăjmașii sunt supuși.
Versetul 24. 15:24 {14} Apoi [vine] {h} sfârșitul, când va fi dat împărăția lui Dumnezeu și Tatăl; când va fi desființat {i} toată domnia și toată autoritatea și puterea. (14) Al patrulea argument cu care confirmă și pe celelalte are un temei foarte sigur, anume că Dumnezeu trebuie să domnească. Iar acesta este felul domniei Sale, ca Tatăl să fie arătat ca Împărat în Fiul Său care s-a făcut om, căruia toate lucrurile i-au fost supuse (cu singura excepție a celui care a promis) spre a face ca Tatăl să triumfe apoi în Fiul biruitor. Și face două părți ale acestei domnii și stăpâniri a Fiului în care constă slava Tatălui: adică, mai întâi, biruirea vrăjmașilor Săi, în care unora trebuie să li se ia toată puterea, ca Satana și toți cei răi, oricât de mândri și puternici ar fi, iar alții trebuie desființați cu totul, ca moartea.Ei încheie argumentul arătând cum Dumnezeu va fi totul în toți.
Versetul 28. 15:28 Iar când toate vor fi supuse Lui, {m} atunci și Fiul Însuși se va supune Celui ce I-a supus toate, ca {n} Dumnezeu să fie totul în toți. (m) Nu pentru că Fiul nu era supus Tatălui Său mai înainte, ci pentru că trupul Său, adică Biserica care este aici în necaz și nu este încă cu totul părtașă la slava Sa, nu este încă deplin desăvârșită: și de asemenea pentru că trupurile sfinților care sunt în morminte nu vor fi preaslăvite până la înviere. Dar Hristos, ca Dumnezeu, ne are supuși Lui așa cum Tatăl are, iar ca Preot, este supus Tatălui Său împreună cu noi. Augustin, cartea 1, cap. 8, despre Treime. (n) Prin acest fel înalt de vorbire este înfățișată o slavă de neînțeles care curge de la Dumnezeu și ne va umple pe toți, pe măsură ce suntem uniți cu capul nostru, dar totuși în așa fel încât capul nostru să-și păstreze totdeauna preeminența.
Răspunde
Răspuns
1. Cum întărește certitudinea că Hristos a înviat umblarea voastră zilnică cu El?
2. În ce încercare prezentă sunteți ispitiți să trăiți ca și cum nu ar fi înviere?
3. Unde vă cheamă Duhul să prisosiți în lucrarea Domnului pentru că osteneala voastră nu este zadarnică?
Roagă-te
Rugăciune
Părinte milostiv, care L-ai înviat pe Domnul nostru Iisus și L-ai făcut cel dintâi rod al celor adormiți, dă-ne har să ținem cu tărie evanghelia pe care am primit-o. Lasă argumentele apostolului Tău, deschise atât de credincios de anotatorii de la Geneva, să pătrundă adânc în inimile noastre. Învață-ne să trăim ca unii care știu că moartea a fost înghițită de biruință. Ține-ne statornici, neclintiți, întotdeauna prisosind în lucrarea Ta, căci nu muncim în zadar când muncim în Domnul. Fie ca ziua să vină curând când Tu vei fi totul în toți, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru înviat. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →