← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Ezechiel

Ezechiel 19-20 — Eterniseed (Epoca Reformei / protestantism istoric)

Ezechiel 19-20Eterniseed Original — Vocea Reformată22 min
Deschidere
Ezechiel 19 și 20 prezintă lucrările Domnului cu casa lui Israel potrivit termenilor legământului stabilit la Sinai. Profetul este îndrumat să declare atât ruina conducătorilor națiunii, cât și lunga istorie a răzvrătirii poporului, pentru ca nimeni să nu poată acuza de nedreptate mâna lui Dumnezeu. În aceste capitole suveranitatea Domnului este arătată pe măsură ce El recapitulează idolatria persistentă a poporului Său din zilele eliberării din Egipt până la robia prezentă. Poporul legământului este arătat ca și-a pierdut orice pretenție la favoarea divină, totuși Domnul acționează de dragul numelui Său. Cititorul este chemat deci să ia în considerare nu nenorocirile oamenilor, ci judecățile drepte ale Domnului legământului care nu poate fi batjocorit.
Citește

Citire

Pe măsură ce capitolele sunt citite, acordă atenție celor două mișcări distincte, dar legate. Capitolul 19 prezintă bocetul asupra prinților lui Israel sub figurile leilor și ale unei vițe, urmărind capturarea și îndepărtarea conducătorilor succesivi. Capitolul 20 consemnează cercetarea bătrânilor și răspunsul Domnului, care recapitulează istoria răzvrătirii lui Israel la fiecare etapă a relației de legământ. Observă cum Domnul reține în mod repetat distrugerea deplină de dragul onoarei numelui Său, declarând totuși că judecata trebuie să cadă asupra generației prezente. Notează absența oricărui merit omenesc și accentul constant asupra inițiativei divine atât în judecată, cât și în promisiunea lucrărilor viitoare.
Studiu
Argumentul capitolului 19 înaintează prin două metafore extinse. Prima înfățișează pe Israel ca pe o leoaică ale cărei pui devin lei tineri. Unul este dus în Egipt, altul dus în Babilon; ambele ilustrează că prinții și-au exercitat puterea în moduri care au provocat națiunile și au adus robia asupra lor. A doua figură prezintă națiunea ca pe o viță plantată lângă ape, roditoare și înălțată, dar smulsă în mânie, lipsită de rodul ei și mistuită de foc. Puterea viței este zdrobită; ea este potrivită doar pentru foc. Astfel Domnul arată că prăbușirea conducătorilor și pustiirea țării sunt consecința directă a încălcării legământului, nu lucrarea puterilor străine care acționează independent. Capitolul 20 înaintează aceeași adevăr prin relatarea istorică. Bătrânii lui Israel vin să-L întrebe pe Domnul, dar El refuză să fie întrebat de cei care continuă în urâciunile părinților lor. Începând cu eliberarea din Egipt, Domnul recapitulează cum Israel a respins rânduielile Sale, s-a pângărit cu idoli și a profanat Sabatele Sale. La fiecare cotitură El a luat în considerare să reverse mânia, dar a acționat de dragul numelui Său, ca acesta să nu fie profanat printre națiuni. Modelul se repetă în pustiu, la intrarea în Canaan și în țară însăși. Generația prezentă este deci adresată ca nefiind mai bună decât predecesorii ei. Domnul declară că îi va aduce în pustiul popoarelor, va intra la judecată și îi va face să treacă sub toiag. Totuși chiar aici suveranitatea harului este păstrată: după judecată Domnul va aduna o rămășiță și îi va primi ca pe o mireasmă plăcută când vor fi scoși dintre popoare. Capitolul se încheie cu anunțul că Domnul va domni totuși peste ei pe muntele Său sfânt, unde toată casa lui Israel Îi va sluji. În ambele capitole textul insistă că suferințele lui Israel sunt meritate, că îndelunga răbdare a Domnului a fost exercitată în mod repetat și că scopul Său ultim rămâne apărarea sfințeniei Sale.
Considerați

Considerare

Aceeași logică a legământului apare și în altă parte în Scriptură. Rezumatele istorice din Deuteronom 32 și Neemia 9 urmează un model comparabil de eliberare divină întâmpinată de răzvrătire omenească. Apostolul Pavel în Romani 9-11 tratează de asemenea chestiunea necredinței lui Israel sub aspectul scopului suveran al lui Dumnezeu, insistând că Cuvântul lui Dumnezeu nu a eșuat chiar atunci când poporul vizibil se dovedește necredincios. În tradiția Reformată accentul pus pe numele lui Dumnezeu ca temei al lucrărilor Sale cu poporul Său răsună insistența că mântuirea și judecata deopotrivă slujesc slavei atributelor divine mai degrabă decât oricărei calificări omenești. Ezechiel 20 în special oferă o expunere susținută a doctrinei că Domnul mântuiește și judecă de dragul Său, o temă pe care scriitorii de mai târziu au dezvoltat-o când au tratat perseverența sfinților și certitudinea promisiunii legământului.
Răspunde

Răspuns

În primul rând, în ce practici prezente repetăm modelul de a primi eliberarea divină în timp ce ne întoarcem la rânduielile națiunilor înconjurătoare? În al doilea rând, cum corectează afirmația repetată că Domnul acționează de dragul numelui Său orice tendință de a vedea starea noastră înaintea lui Dumnezeu ca odihnindu-se pe propria noastră consecvență? În al treilea rând, ce asigurare oferă promisiunea adunării viitoare și a slujirii pe muntele sfânt celor care, asemenea lui Israel, nu au nicio pretenție la îndurare în afară de scopul legământului Domnului?
Roagă-te

Rugăciune

O, Doamne Dumnezeule, care ai lucrat cu poporul legământului Tău potrivit sfințeniei Tale, dă-ne să primim relatarea răzvrătirii lui Israel ca pe o avertizare pentru noi înșine. Recunoaștem că nu avem dreptate proprie și că orice pretenție la favoarea Ta trebuie să se sprijine pe îndurarea Ta suverană. Păzește-ne de a profana numele Tău prin idolii noștri și fă-ne să ne aducem aminte că Tu lucrezi atât în judecată, cât și în eliberare de dragul slavei Tale. Stabilește-ne în legământul care nu poate fi rupt și adu-ne la urmă să-Ți slujim pe muntele Tău sfânt, prin Isus Hristos, Domnul nostru. Amin.

Eterniseed Original — Vocea Reformată · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.