Eterniseed › Curriculum › A Doua Carte a Omiliilor (1571)
Omilie — O Omilie despre Rugăciune
Deschidere
Această lecție se inspiră din O Omilie despre Rugăciune, o predică confesională a Reformei Engleze care expune învățătura bisericii despre necesitatea, puterea și direcția corectă a rugăciunii. Omilia mărturisește că rugăciunea este mijlocul rânduit prin care credincioșii Îl recunosc pe Dumnezeu ca singurul dătător al oricărui dar bun și se apropie de El doar prin Hristos. Cuvintele ei continuă să modeleze practica credincioasă prin întemeierea vieții de rugăciune în Scriptură și prin protejarea ei de orice mediator fals.
Citește
Întoarce-te acum la omilia însăși și citește întreaga ei învățătură despre rugăciune. Articolul se întemeiază pretutindeni pe mărturia Scripturii, mai ales pe cuvintele lui Hristos din Matei 6 și Ioan 16, îndemnurile apostolice din 1 Timotei 2 și Iacov 5, și făgăduințele profetice din Psalmi și Isaia.
Studiu
Studiază
Mărturisirea începe prin a declara necesitatea rugăciunii.
Nu este nimic în toată viața omului (preaiubiților în Mântuitorul nostru Hristos) atât de necesar să fie spus și chemat zilnic, ca rugăciunea sinceră, plină de râvnă și evlavioasă, a cărei necesitate este atât de mare, încât fără ea nimic nu poate fi obținut bine de la mâna lui Dumnezeu. Căci, după cum spune Apostolul Iacov, orice dar bun și desăvârșit vine de sus și purcede de la Tatăl luminilor, care se spune că este bogat și darnic față de toți cei ce-L cheamă (Romani 10:12), nu pentru că El fie nu vrea, fie nu poate da fără a fi rugat, ci pentru că a rânduit rugăciunea ca mijloc obișnuit între El și noi. Nu este nicio îndoială că El știe totdeauna de ce avem nevoie (Matei 6:32) și este totdeauna foarte gata să dea din belșug acele lucruri care ne lipsesc.Apoi se îndreaptă spre Acela căruia trebuie îndreptată toată rugăciunea.
În prima parte a acestei predici ați auzit marea necesitate și, de asemenea, marea putere a rugăciunii evlavioase și stăruitoare, declarate și dovedite vouă, atât prin diverse mărturii grele, cât și prin felurite exemple bune din Sfânta Scriptură. Acum veți învăța pe cine trebuie să chemați și către cine trebuie să vă îndreptați totdeauna rugăciunile. Suntem învățați limpede în Sfântul Testament al lui Dumnezeu că Dumnezeu Atotputernic este singura fântână și izvor al oricărei bunătăți și că orice avem în această lume, o primim numai din mâinile Sale. În acest sens servește locul din Sfântul Iacov: orice dar bun și desăvârșit, spune el, vine de sus și purcede de la Tatăl luminilor (Iacov 1:17). În acest sens servește și mărturia lui Pavel, în diverse locuri din epistolele sale, mărturisind că duhul înțelepciunii, duhul cunoștinței și al descoperirii, da, orice dar bun și ceresc, ca credința, nădejdea, dragostea, harul și pacea, vine numai și exclusiv de la Dumnezeu.Mărturisirea stabilește apoi unica mijlocire a lui Hristos.
Astfel vedeți că autoritatea atât a Scripturii, cât și a lui Augustin, nu îngăduie ca noi să ne rugăm către ei (Ioan 5:44). O, de ar citi și cerceta cu sârguință Scripturile toți oamenii, atunci n-ar fi cufundați în neștiință, ci ar percepe ușor adevărul, atât al acestui punct de doctrină, cât și al tuturor celorlalte. Căci acolo Duhul Sfânt ne învață limpede că Hristos este singurul nostru Mijlocitor și Intercesor la Dumnezeu și că nu trebuie să căutăm și să alergăm la altul. Dacă cineva păcătuiește, spune Sfântul Ioan, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Hristos cel drept, și El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre (1 Ioan 2:1-2). Sfântul Pavel spune de asemenea că este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și om, anume omul Isus Hristos (1 Timotei 2:5). La aceasta se potrivește mărturia Mântuitorului Însuși, care mărturisește că nimeni nu vine la Tatăl decât numai prin El, care este calea, adevărul și viața (Ioan 14:6), da, și singura ușă prin care trebuie să intrăm în împărăția cerurilor (Ioan 10:9), pentru că Dumnezeu nu este mulțumit de altul decât de El.
Considerați
Cugetă
Mărturisirea își încheie învățătura cu această ultimă îndemnare.
Lui, așadar, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, trei persoane și un singur Dumnezeu, să-I fie toată cinstea, lauda și slava, în vecii vecilor. Amin.
Răspunde
În ce nevoie prezentă ești ispitit să tratezi rugăciunea ca opțională mai degrabă decât rânduită? Cum schimbă insistența omiliei asupra lui Hristos ca unic mijlocitor felul în care te apropii de Dumnezeu astăzi? Ce schimbare concretă în practica ta zilnică ar exprima credința pe care o cere această mărturisire?
Roagă-te
Părinte Atotputernic, Tu ai rânduit rugăciunea ca cale obișnuită prin care Te recunoaștem ca dătătorul oricărui dar bun. Dă-ne harul să Te chemăm în orice nevoie, încrezându-ne că numai Tu auzi, înțelegi și răspunzi. Ferește-ne de orice mijlocitor fals și fixează-ne inimile asupra Fiului Tău, singurul nostru Apărător. Stârnește în noi rugăciune stăruitoare, neîncetată și fierbinte, ca să dobândim acele comori cerești pe care le-ai făgăduit în Hristos. Lucrează astfel în noi prin Duhul Tău, ca să ne rugăm fără a obosi și să primim după voia Ta, prin Isus Hristos, Domnul nostru. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →