Eterniseed › Curriculum › Ieremia
Ier 27-28 — cu Matthew Henry
Deschidere
Comentariul lui Matthew Henry la Ieremia 27–28 ne invită să privim cum un profet credincios navighează prin politici imposibile cu o încredere statornică în providența lui Dumnezeu. În aceste capitole Henry arată cum supunerea la disciplina Domnului poate păstra viața chiar atunci când speranțele naționale se prăbușesc. Expunerea sa măsurată ajută cititorii moderni să vadă că adevărata înțelepciune arată adesea ca cedarea mai degrabă decât rezistența atunci când Dumnezeu a vorbit. Pe măsură ce ascultăm descoperim că inima pastorală a lui Henry încă călăuzește credincioșii care se confruntă cu propriile lor anotimpuri de predare și așteptare.
Citește
Citire
Așază-te în textul din Ieremia 27 și 28 permițând cuvintelor profetului și evenimentelor înconjurătoare să se desfășoare încet. Observă jugurile vocile concurente și certitudinea liniștită că doar calendarul Domnului va rămâne în picioare. Lasă citirea să-ți pregătească inima pentru descifrarea atentă a lui Henry atât a avertismentului cât și a promisiunii.
Studiu
Henry începe prin a schița sfatul general al profetului către națiunile înconjurătoare și către Iuda.
Profetul Ieremia deoarece nu poate convinge poporul să se supună poruncii lui Dumnezeu și astfel să prevină distrugerea țării lor de către regele Babilonului este aici să-i convingă să se supună providenței lui Dumnezeu cedând cu blândețe regelui Babilonului și devenind tributari ai acestuia ceea ce era cea mai înțeleaptă cale pe care o puteau lua acum și ar fi o atenuare a calamității și ar preveni pustiirea țării lor prin foc și sabie sacrificarea libertăților lor ar însemna salvarea vieților lor. I. El dă acest sfat în numele lui Dumnezeu regilor națiunilor vecine pentru ca aceștia să facă ce e mai bun din ce e rău asigurându-i că nu există remediu ci trebuie să slujească regelui Babilonului și totuși la timp va fi ușurare căci stăpânirea lui va dura doar 70 de ani ver. 1-11. II. El dă acest sfat în mod deosebit lui Zedechia regele lui Iuda (ver. 12-15) și preoților și poporului asigurându-i că regele Babilonului va continua să înainteze împotriva lor până când lucrurile vor fi aduse la ultima extremitate iar o supunere răbdătoare va fi singura cale de a atenua calamitatea și de a o face ușoară ver. 16-22. Astfel profetul dacă ar fi vrut să-l asculte i-ar fi îndrumat pe căile adevăratei politici precum și ale adevăratei pietăți.Henry dezvăluie apoi semnul jugurilor și predica care îl însoțește.
II. El trebuie să trimită acesta cu o predică anexată la el tuturor prinților vecini aceștia sunt menționați (v. 3) cei care se află lângă pământul Canaanului. Se pare că era un tratat de alianță în curs între regele lui Iuda și toți acești alți regi. Ierusalimul era locul stabilit pentru tratat. Acolo au trimis cu toții plenipotențiarii lor și s-a convenit că se vor lega într-o ligă ofensivă și defensivă să stea unul lângă altul în opoziție cu marea amenințare crescândă a regelui Babilonului și să reducă puterea sa exorbitantă. Aveau mare încredere în puterea lor astfel unită și erau gata să se numească înalții aliați dar când trimișii se întorceau la stăpânii lor respectivi cu ratificarea acestui tratat Ieremia dă fiecăruia dintre ei un jug de purtat la stăpânul său pentru a-i semnifica că trebuie fie prin consimțământ fie prin constrângere să devină slujitor al regelui Babilonului să aleagă ce vrea. În predica asupra acestui semn 1. Dumnezeu își afirmă dreptul său incontestabil de a dispune de împărății după cum îi place v. 5. El este Creatorul tuturor lucrurilor a făcut pământul la început l-a stabilit și el rămâne același deși o generație trece și alta vine. El încă prin creație continuă produce om și fiară pe pământ și este prin puterea sa mare și brațul întins. Brațul său are putere infinită deși este întins. Pe baza aceasta el poate da și transmite o proprietate și o stăpânire oricui îi place. Așa cum a dat cu har pământul copiilor oamenilor în general (Ps. 115 16) tot așa dă fiecăruia partea sa fie mai mare sau mai mică. Nota Orice au oamenii din lucrurile bune ale acestei lumi este ceea ce Dumnezeu vede potrivit să le dea de aceea noi înșine ar trebui să fim mulțumiți chiar dacă avem oricât de puțin și să nu invidiem pe alții partea lor chiar dacă au oricât de mult. 2. El publică o donație a tuturor acestor țări lui Nabucodonosor. Să știe toți oamenii prin aceste prezente. Sciant praesentes et futuri Să știe cei din prezent și cei din viitoră vârstă. Aceasta este pentru a certifica tuturor cărora le poate privi că am dat toate aceste pământuri cu toată bogăția lor în mâinile regelui Babilonului chiar și fiarele câmpului fie îmblânzite fie sălbatice le-am dat lui parcuri și pășuni toate sunt ale lui. Nabucodonosor era un om mândru și rău un idolatru și totuși Dumnezeu în providența sa îi dă această mare stăpânire aceste vaste posesiuni. Nota Lucrurile acestei lumi nu sunt cele mai bune lucruri căci Dumnezeu le dă adesea cea mai mare parte oamenilor răi care sunt rivali cu el și rebeli împotriva lui. Era un om rău și totuși ce avea avea prin donație divină. Nota Stăpânirea nu este întemeiată pe har. Cei care nu au niciun titlu plauzibil la fericirea veșnică pot totuși avea un titlu justificabil la lucrurile lor bune temporale. Nabucodonosor este un om foarte rău și totuși Dumnezeu îl numește slujitorul său deoarece l-a folosit ca instrument al providenței sale pentru pedepsirea națiunilor și în special a propriului său popor iar pentru slujirea sa în aceasta l-a răsplătit astfel cu generozitate. Cei pe care Dumnezeu îi folosește nu vor pierde prin el cu atât mai mult va fi găsit răsplătitorul generos al tuturor celor care îl slujesc intenționat și sincer. 3. El îi asigură că vor fi cu toții aduși inevitabil sub stăpânirea regelui Babilonului pentru o vreme (v. 7) Toate națiunile toate aceste națiuni și multe altele îi vor sluji lui și fiului său și fiului fiului său. Fiul său a fost Evil-merodah iar fiul fiului său Belșațar în care împărăția sa a încetat atunci a venit timpul socotelii cu pământul său când mesele s-au întors și multe națiuni și regi mari încorporați în imperiul mezilor și perșilor s-au slujit de el ca înainte cap. 25 14. Astfel Adonibezek a fost călcat în picioare el însuși așa cum călcase pe alți regi. 4. El amenință cu execuție militară pe cei care au rezistat și nu s-au supus regelui Babilonului (v. 8) Națiunea care nu își va pune gâtul sub jugul său o voi pedepsi cu sabie și foamete cu o judecată după alta până când va fi mistuită de mâna sa. Nabucodonosor a fost foarte nedrept și barbar invadând drepturile și libertățile vecinilor săi astfel și forțându-i într-o supunere față de el totuși Dumnezeu a avut scopuri juste și sfinte permițându-i să facă astfel pedepsind aceste națiuni pentru idolatria și imoralitățile lor grosolane. Cei care nu au vrut să slujească Dumnezeului care i-a făcut au fost pe drept făcuți să slujească dușmanilor lor care căutau să-i distrugă. 5. El le arată deșertăciunea tuturor speranțelor cu care se hrăneau că își vor păstra libertățile v. 9 10. Aceste națiuni aveau și ele profeții care pretindeau că prezic evenimente viitoare prin stele sau prin vise sau prin vrăji și ei pentru a-și mulțumi patronii și pentru că și ei ar fi vrut așa i-au flatat cu asigurări că nu vor sluji regelui Babilonului. Astfel au intenționat să-i animeze la o rezistență viguroasă și deși nu aveau temei pentru aceasta au sperat astfel să le facă un serviciu. Dar le spune că le va aduce distrugerea căci rezistând l-ar provoca pe cuceritor să se poarte aspru cu ei să-i îndepărteze și să-i alunge într-o captivitate mizerabilă în care toți vor fi pierduți și îngropați în uitare. Profeții particulare împotriva acestor națiuni care se învecinau cu Israel în mod separat ruina cărora este prezisă aici în general o vom întâlni cap. 48 și 49 și Ezech. 25 care au avut aceeași împlinire cu aceasta de aici. Nota Când Dumnezeu judecă el va birui. 6. El le pune o cale dreaptă de a preveni distrugerea lor printr-o supunere liniștită și ușoară v. 11. Națiunile care vor fi mulțumite să slujească regelui Babilonului și să-i plătească tribut timp de șaptezeci de ani (zece ucenicii) pe acelea le voi lăsa să rămână în continuare în pământul lor. Cei care se vor pleca nu se vor rupe. Poate că stăpânirea regelui Babilonului nu va apăsa mai greu asupra lor decât a făcut-o cea a propriilor lor regi. Este adesea mai mult o chestiune de onoare decât de adevărată înțelepciune să preferi libertatea înaintea vieții. Nu este menționat spre disprețul lui Isahar că deoarece a văzut că odihna era bună și pământul plăcut ca să-l poată bucura în pace și-a plecat umărul să poarte și a devenit slujitor al tributului (Fac. 49 14 15) așa cum sunt sfătuiți aici să facă Slujiți regelui Babilonului și veți ara pământul și veți locui în el. Unii ar condamna aceasta ca dovadă a unui spirit meschin dar profetul o recomandă ca pe cea a unui spirit blând care cedează necesității și printr-o supunere liniștită la cele mai grele întorsături ale Providenței face ce e mai bun din ce e rău este mai bine să faci așa decât luptând să faci și mai rău.Henry aplică apoi același mesaj cu o tandrețe deosebită lui Zedechia și preoților.
Ceea ce s-a spus tuturor națiunilor este aici aplicat cu o tandrețe deosebită națiunii evreilor pentru care Ieremia era simțitor îngrijorat. Situația actuală stătea astfel Iuda și Ierusalimul au contestat adesea cu regele Babilonului și au fost mereu învinși mulți atât dintre persoanele lor valoroase cât și bunurile lor valoroase au fost duse deja în Babilon și unele dintre vasele casei Domnului în mod deosebit. Acum cum se va încheia această luptă era întrebarea. Aveau printre ei la Ierusalim pe unii care pretindeau a fi profeți care le-au spus să reziste și că într-un timp scurt vor fi prea tari pentru regele Babilonului și vor recupera tot ce au pierdut. Acum Ieremia este trimis să le spună să cedeze și să se supună căci în loc să recupereze ce au pierdut vor pierde altfel tot ce a mai rămas și a-i presa la aceasta este scopul acestor versete.Henry abordează în cele din urmă asigurările false oferite de profeții care l-au contrazis pe Ieremia.
III. În ambele aceste adrese îi avertizează să nu dea crezare profeților mincinoși care i-au legănat adormiți în securitatea lor deoarece au văzut că iubeau să ațipească Ascultați nu cuvintele profeților (v. 14) profeții voștri v. 16. Ei nu sunt profeții lui Dumnezeu el nu i-a trimis nu îl slujesc nici nu caută să-l mulțumească sunt ai voștri căci spun ceea ce ați vrea să spună și nu urmăresc nimic decât să vă mulțumească. Două lucruri le-au flatat profeții lor să creadă 1. Că puterea pe care regele Babilonului a câștigat-o asupra lor va fi acum curând ruptă. Ei au spus (v. 14) Nu veți sluji regelui Babilonului nu trebuie să vă supuneți de bunăvoie căci nu veți fi constrânși să vă supuneți. Aceasta au profețit-o în numele Domnului (v. 15) ca și cum Dumnezeu i-ar fi trimis la popor cu această misiune în bunătate față de ei ca să nu se disprețuiască printr-o predare dezonorantă. Dar a fost o minciună. Au spus că Dumnezeu i-a trimis dar aceea a fost fals el o dezavuează Nu i-am trimis zice Domnul. Au spus că nu vor fi niciodată aduși în supunere față de regele Babilonului dar și aceea a fost fals evenimentul a dovedit-o astfel. Au spus că a rezista până la capăt va fi calea de a se asigura pe ei înșiși și cetatea lor dar și aceea a fost fals căci s-ar fi încheiat cu siguranță prin alungarea lor și pierirea. Așadar a fost totul o minciună de la început până la sfârșit iar profeții care au înșelat poporul cu aceste minciuni au făcut în cele din urmă dar s-au înșelat pe ei înșiși conducătorii orbi și urmașii orbi au căzut împreună în șanț Ca să pieriți voi și profeții care profețesc vouă care vor fi atât de departe de a vă garanta securitatea încât nu se pot asigura pe ei înșiși. Nota Cei care încurajează pe păcătoși să continue în căile lor păcătoase vor pieri în cele din urmă împreună cu ei. 2. Au profețit că vasele templului pe care regele Babilonului le-a dus deja ar trebui acum curând aduse înapoi (v. 16) aceasta i-au hrănit pe preoți cu speranțe știind cât de acceptabil le-ar fi lor care iubeau aurul templului mai mult decât templul care a sfințit aurul. Aceste vase au fost luate când Ieconia a fost dus captiv în Babilon v. 20. Avem povestea și este una melancolică 2 Regi 24 13 15 2 Cron. 36 10. Toate vasele frumoase (adică toate vasele de aur care erau în casa Domnului) cu toate comorile au fost luate ca pradă și aduse în Babilon. Aceasta le-a fost mai greu decât orice altceva căci templul era mândria și încrederea lor iar dezbrăcarea acestuia a fost o indicație prea clară a ceea ce le-a spus adevăratul profet că Dumnezeul lor plecase de la ei. Profeții lor mincinoși nu au avut deci altă cale de a-i face ușori decât spunându-le că regele Babilonului va fi forțat să le restituie într-o vreme scurtă. Acum aici (1.) Ieremia le spune să se gândească la păstrarea vaselor care au rămas prin rugăciunile lor mai degrabă decât la aducerea înapoi a celor plecate prin profețiile lor (v. 18) Dacă sunt profeți așa cum pretind și dacă cuvântul Domnului este cu ei dacă au vreo legătură cu cerul și vreun interes acolo să o folosească pentru a opri progresul judecății să intre în breșă și să stea cu cădelnița lor între vii și morți între ceea ce a fost dus și ceea ce a rămas ca să fie oprită plaga să facă mijlocire la Domnul oștirilor ca vasele care au rămas să nu meargă după celelalte. [1.] În loc să profețească să se roage. Nota Profeții trebuie să fie oameni ai rugăciunii prin a fi mult în rugăciune trebuie să arate că mențin o corespondență cu cerul. Nu putem crede că aceia care nu trimit frecvent prin rugăciune acolo aud vreodată de acolo ca profeți. Prin rugăciune pentru siguranța și prosperitatea sanctuarului trebuie să arate că așa cum se cuvine profeților au un spirit public iar prin succesul rugăciunilor lor va apărea că Dumnezeu îi favorizează. [2.] În loc să fie preocupați de recuperarea a ceea ce au pierdut trebuie să se agite pentru asigurarea a ceea ce a rămas și să ia ca o mare favoare dacă pot câștiga acel punct. Când judecățile lui Dumnezeu sunt afară nu trebuie să căutăm lucruri mari ci să fim recunoscători pentru puțin. (2.) El îi asigură că nici acest punct nu va fi câștigat ci vasele de aramă vor merge după cele de aur v. 19 22. Nabucodonosor a găsit o pradă atât de bună odată încât va fi sigur că va veni din nou și va lua tot ce poate găsi nu numai în casa Domnului ci și în casa regelui. Toate vor fi duse în Babilon în triumf și acolo vor fi. Dar încheie cu o promisiune plină de har că va veni vremea când toate vor fi întoarse Până în ziua în care le voi vizita cu milă conform rânduielii și atunci le voi aduce pe acele vase din nou și le voi restaura în acest loc la locul lor. Cu siguranță erau sub protecția unei providențe speciale altfel ar fi fost topite și puse la altă folosință dar trebuia să fie un al doilea templu pentru care trebuiau păstrate. Citim în mod deosebit despre întoarcerea lor Ezra 1 8. Nota Deși întoarcerea prosperității bisericii nu vine în timpul nostru nu trebuie să disperăm de ea căci va veni la timpul lui Dumnezeu. Deși cei care au spus Vasele casei Domnului vor fi aduse curând înapoi au profețit o minciună (v. 16) totuși cel care a spus Ele vor fi aduse înapoi la urmă a profețit adevărul. Suntem înclinați să ne punem ceasul înaintea cadranelor lui Dumnezeu și apoi să ne certăm pentru că nu se potrivesc dar Domnul este un Dumnezeu al judecății și este potrivit să așteptăm după el.
Considerați
Considerare
Henry reflectă asupra principiului că supunerea răbdătoare poate evita o judecată mai grea.
Mulți ar fi putut preveni providențele distrugătoare umilindu-se sub providențele umilitoare. Este mai bine să iei o cruce mai ușoară în calea noastră decât să tragi una mai grea asupra capului nostru.Henry încheie secțiunea rezumând lupta dintre profeții adevărați și mincinoși din capitolul 28.
În capitolul precedent Ieremia i-a acuzat de minciuni pe acei profeți care au prezis ruperea grabnică a jugului regelui Babilonului și întoarcerea grabnică a vaselor sanctuarului cum aici avem lupta sa cu un profet anume asupra acestor capete. I. Hanania un pretendent la profeție în contradicție cu Ieremia a prezis scufundarea puterii lui Nabucodonosor și întoarcerea atât a persoanelor cât și a vaselor care au fost duse (ver. 1-4) și ca semn al acestuia a rupt jugul de pe gâtul lui Ieremia ver. 10 11. II. Ieremia a dorit ca cuvintele sale să se dovedească adevărate dar a apelat la eveniment dacă au fost așa sau nu neîndoindu-se că acesta le va dovedi false ver. 5-9. III. Osânda atât a celor înșelați cât și a înșelătorului este citită aici. Poporul care a fost înșelat ar trebui să aibă jugul lor de lemn transformat într-un jug de fier (ver. 12-14) iar profetul care a fost înșelătorul ar trebui să fie curând tăiat prin moarte și a fost așa în consecință în mai puțin de două luni ver. 15-17.
Răspunde
Unde în viața ta îți cere Dumnezeu o predare liniștită mai degrabă decât o strădanie continuă? Cum deosebești între vocile care promit rezultate ușoare și cuvântul statornic al Domnului? Cum ar arăta astăzi să ai încredere în calendarul lui Dumnezeu în loc să-ți impui propria rezolvare?
Roagă-te
Doamne al oștirilor, numai Tu rânduiești vremurile neamurilor și măsori jugul care slujește scopurilor Tale înțelepte. Dă-ne har să ne supunem disciplinei Tale mai degrabă decât să ascultăm de vocile lingușitoare care promit scăpare, și întărește-ne prin Duhul Tău să ne încredem în Cuvântul Tău până la vremea restaurării pe care ai promis-o. Ține inimile noastre ațintite spre ziua care vine, când orice exil se sfârșește în Hristos. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →