← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Apologia Confesiunii de la Augsburg

Apologie — Despre Spovedanie și Satisfacție — Book of Concord

Deschidere
Astăzi ne îndreptăm spre Apologia Confesiunii de la Augsburg, în mod specific articolul ei Despre Spovedanie și Satisfacție. Această parte a Confesiunilor Luterane apără libertatea Evangheliei pe care Hristos o dă Bisericii Sale, susținând totodată mângâierea absoluțiunii private. Ea arată de ce doctrina pocăinței trebuie să se întemeieze pe zdrobirea inimii și credință, mai degrabă decât pe cerințe omenești care împovărează conștiințele. Articolul contează deoarece ține iertarea păcatelor ancorată doar în promisiunea lui Hristos, ferind pe credincioși de neliniștea care vine atunci când faptele sunt adăugate harului.
Citește

Citire

Citiți articolul complet Despre Spovedanie și Satisfacție din Apologie. Textul se sprijină mai ales pe pasaje precum Psalmii 32, Psalmii 51, Matei 3:8, Romani 6:19 și Matei 18:18, arătând cum Scriptura susține păstrarea absoluțiunii, respingând totodată orice pretenție că enumerarea păcatelor sau satisfacțiile canonice ar fi cerute de legea dumnezeiască.
Studiu
Confesiunea începe prin Bărbații buni pot judeca ușor că este de cea mai mare importanță ca adevărata doctrină despre părțile mai sus menționate, și anume zdrobirea inimii și credința, să fie păstrată. [Căci marea înșelătorie a indulgențelor etc. și doctrinele preposterate ale sofiștilor ne-au învățat îndeajuns ce mare necaz și primejdie se nasc de acolo dacă se face aici o lovitură greșită. Câți oameni cu evlavie sub Papalitate au căutat cu mare trudă calea cea adevărată și, în mijlocul unei asemenea întuneric, nu au găsit-o!] De aceea, noi ne-am ocupat întotdeauna mai mult cu lămurirea acestor subiecte și nu am disputat încă nimic despre spovedanie și satisfacție. Căci păstrăm și noi spovedania, mai ales din pricina absoluțiunii, ca fiind cuvântul lui Dumnezeu pe care, prin autoritate dumnezeiască, puterea cheilor o rostește asupra fiecăruia în parte. De aceea ar fi nelegiuit să se înlăture absoluțiunea privată din Biserică. Nici nu înțeleg ce este iertarea păcatelor sau puterea cheilor, dacă sunt unii care disprețuiesc absoluțiunea privată. Ea continuă adresând Dar cu privire la enumerarea greșelilor în spovedanie, am spus mai sus că socotim că nu este necesară prin drept dumnezeiesc. Căci obiecția făcută de unii, că un judecător trebuie să cerceteze o cauză înainte de a se pronunța asupra ei, nu are nicio legătură cu acest subiect; deoarece slujirea absoluțiunii este favoare sau har, nu este un proces legal sau lege. [Căci Dumnezeu este Judecătorul, care a încredințat apostolilor nu slujba de judecători, ci administrarea harului, și anume să-i achite pe cei ce doresc etc.] De aceea, slujitorii din Biserică au porunca de a ierta păcatul; ei nu au porunca de a cerceta păcatele ascunse. Și într-adevăr, ei absolvă de acelea pe care nu ni le amintim; din care pricină absoluțiunea, care este glasul Evangheliei ce iartă păcatele și mângâie conștiințele, nu cere cercetare judecătorească. Întorcându-se apoi la satisfacții, Confesiunea afirmă Căci și păgânii aveau anumite ispășiri pentru greșeli prin care își închipuiau că se împacă cu Dumnezeu. Acum însă, deși obiceiul a devenit perimat, numele de satisfacție rămâne totuși și rămâne și o urmă a obiceiului de a prescrie în spovedanie anumite satisfacții, pe care le definesc ca fapte ce nu sunt datorate. Noi le numim satisfacții canonice. Despre acestea socotim, la fel ca despre enumerare, că satisfacțiile canonice [aceste ceremonii publice] nu sunt necesare prin Legea dumnezeiască pentru iertarea păcatelor; la fel cum acele vechi arătări de satisfacții în pocăința publică nu erau necesare prin Legea dumnezeiască pentru iertarea păcatelor. Căci credința despre credință trebuie păstrată, că prin credință dobândim iertarea păcatelor pentru Hristos și nu pentru lucrările noastre care preced sau urmează [când suntem convertiți sau născuți din nou în Hristos]. Ea explică mai departe Iarăși, potrivnicii noștri vor osândi pe mulți învățători foarte general primiți dacă vor susține că în spovedanie o enumerare a greșelilor este necesară potrivit Legii dumnezeiești. Căci deși aprobăm spovedania și socotim că o anumită cercetare este de folos, pentru ca oamenii să fie mai bine instruiți [tinerii și cei fără experiență să fie întrebați], totuși lucrul trebuie astfel controlat încât să nu se arunce lațuri asupra conștiințelor, care niciodată nu vor fi liniștite dacă socotesc că nu pot dobândi iertarea păcatelor decât dacă se face această enumerare precisă. Ceea ce au exprimat potrivnicii în Confutare este cu siguranță foarte fals, și anume că o spovedanie deplină este necesară pentru mântuire. Căci aceasta este cu neputință. Și ce lațuri aruncă ei aici asupra conștiinței când cer o spovedanie deplină! Căci când va fi sigură conștiința că spovedania este completă? În scriitorii Bisericii se face pomenire de spovedanie, dar ei nu vorbesc despre această enumerare a greșelilor ascunse, ci despre rânduiala pocăinței publice.
Considerați

Considerare

Încheind argumentul, Confesiunea afirmă 15:9, că sunt fapte deșarte de închinare, putem afirma în siguranță că satisfacțiile canonice nu sunt necesare prin Legea dumnezeiască pentru iertarea vinei sau a pedepsei veșnice sau a pedepsei din purgatoriu.
Răspunde
Cum întărește păstrarea absoluțiunii private asigurarea voastră zilnică a iertării? Unde ați simțit povara de a crede că pocăința voastră trebuie să fie completă înainte ca Dumnezeu să vă poată absolvi? Ce diferență face să odihnești iertarea doar pe satisfacția lui Hristos mai degrabă decât pe orice fapte pe care le-am putea adăuga?
Roagă-te

Rugăciune

Doamne milostiv, Îți mulțumim că ai păstrat în Confesiuni mângâierea curată a absoluțiunii rostite prin porunca Ta. Ferește-ne de orice învățătură care ar preface pocăința într-o lucrare pe care trebuie să o terminăm sau o listă pe care trebuie să o completăm. Lasă glasul Evangheliei să ne asigure zilnic că păcatele sunt iertate doar pentru Hristos. Întărește credința noastră ca să aducem roade bune în mod liber, fără teama că ele câștigă ceea ce harul deja dă. Păzește Biserica Ta de vechea greșeală care adaugă satisfacții omenești la răscumpărarea desăvârșită a Fiului Tău. În numele Lui ne rugăm. Amin.

Cartea Concordiei · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →