← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Filipeni

Filipeni 1 — cu Ioan Calvin

Filipeni 1Comentariile lui Ioan Calvin20 min
Deschidere
În această lecție zilnică ne îndreptăm spre vocea statornică a lui Ioan Calvin, pe măsură ce el deschide capitolul 1 din Filipeni. Expunerea atentă a lui Calvin ne atrage în salutul apostolului, în mulțumirea sa plină de bucurie și în profunda încredere că Dumnezeu desăvârșește ceea ce începe. Prin cuvintele lui Calvin suntem invitați să vedem cum Evanghelia creează o comuniune durabilă și aduce roade care rămân până în ziua lui Hristos. Să lase perspectivele sale să ne întărească inimile și să ne adâncească încrederea în același Dumnezeu credincios care lucra printre filipeni.
Citește

Citire

Acordă un moment de liniște pentru a citi integral capitolul 1 din Filipeni. Ascultă afecțiunea lui Pavel, rugăciunile sale și încrederea sa că Dumnezeu va duce la împlinire orice lucrare bună. Observă cum Evanghelia unește credincioșii și cum suferința însăși poate înainta mesajul. Lasă capitolul să se așeze în inima ta înainte de a asculta îndrumarea verset cu verset a lui Calvin.
Studiu
Calvin își deschide comentariul observând mulțumirea inițială a lui Pavel. 3 Mulțumesc. El începe cu mulțumire [31] din două motive: mai întâi, ca prin acest semn să-și arate dragostea față de filipeni; și în al doilea rând, ca, lăudându-i pentru trecut, să-i îndemne și la perseverență în viitor. El aduce și o altă dovadă a dragostei sale: grija pe care o arăta în rugăciuni. Trebuie observat însă că, ori de câte ori amintește lucruri vesele, izbucnește îndată în mulțumire, obicei cu care și noi ar trebui să ne obișnuim. Trebuie de asemenea să luăm seama la lucrurile pentru care mulțumește lui Dumnezeu: comuniunea filipenilor în Evanghelia lui Hristos; căci de aici rezultă că aceasta trebuie atribuită harului lui Dumnezeu. Când spune „la fiecare aducere aminte de voi”, înseamnă „ori de câte ori îmi amintesc de voi”. La versetul 5 Calvin se îndreaptă spre temeiul acelei bucurii. 5 Pentru comuniunea voastră. Trecând acum peste cealaltă parte, el arată temeiul bucuriei sale: că ei intraseră în comuniunea Evangheliei, adică deveniseră părtași ai Evangheliei, ceea ce, după cum se știe, se împlinește prin credință; căci Evanghelia nu ne apare ca nimic în privința vreunei bucurii de ea, până nu o primim prin credință. În același timp, termenul comuniune poate fi privit ca referindu-se la societatea comună a sfinților, ca și cum ar fi spus că ei fuseseră asociați cu toți copiii lui Dumnezeu în credința Evangheliei. Când spune „din cea dintâi zi”, el laudă promptitudinea lor de a se arăta ascultători îndată ce doctrina le-a fost pusă înainte. Expresia „până acum” arată perseverența lor. Acum știm cât de rară este excelența de a-L urma pe Dumnezeu îndată ce ne cheamă și de a persevera statornic până la sfârșit. Căci mulți sunt înceți și înapoiați la ascultare, iar și mai mulți se poticnesc din cauza nestatorniciei și a nestatorniciei. [32] Calvin dezvăluie apoi convingerea sa că Dumnezeu va termina lucrarea începută. 6 Încredințat de acest lucru. Un motiv suplimentar de bucurie este dat de încrederea sa în ei pentru viitor. [33] Dar cineva va spune: de ce ar îndrăzni oamenii să se asigure pentru ziua de mâine în mijlocul atâtor slăbiciuni ale firii, în mijlocul atâtor piedici, asperități și prăpăstii? [34] Pavel, desigur, nu și-a tras această încredere din statornicia sau excelența oamenilor, ci pur și simplu din faptul că Dumnezeu și-a arătat dragostea față de filipeni. Și fără îndoială acesta este adevăratul mod de a recunoaște binefacerile lui Dumnezeu: când tragem din ele prilej de a nădăjdui bine pentru viitor. [35] Căci ele sunt semne atât ale bunătății Sale, cât și ale bunăvoinței Sale părintești față de noi; ce ingratitudine ar fi să nu tragem din aceasta nicio întărire a nădejdii și a curajului! Pe lângă aceasta, Dumnezeu nu este ca oamenii, ca să Se ostenească sau să Se epuizeze prin a dărui bunătate. [36] Așadar, credincioșii să se deprindă în meditația constantă asupra favorurilor pe care le dăruiește Dumnezeu, ca să-și încurajeze și să-și întărească nădejdea pentru viitor și să chibzuiască mereu în mintea lor acest silogism: Dumnezeu nu părăsește lucrarea pe care au început-o propriile Sale mâini, după cum mărturisește prorocul (Psalmul 138:8; Isaia 64:8); noi suntem lucrarea mâinilor Sale; de aceea El va desăvârși ceea ce a început în noi. Când spun că suntem lucrarea mâinilor Sale, nu mă refer la simpla creație, ci la chemarea prin care suntem adoptați în numărul fiilor Săi. Căci este un semn pentru noi al alegerii noastre faptul că Domnul ne-a chemat cu putere la Sine prin Duhul Său.
Considerați

Reflectare

Calvin leagă mai târziu aceste adevăruri de rodul exterior al dreptății. 11 Plini de roadele dreptății. Aceasta ține acum de viața exterioară, căci o conștiință bună își produce roadele prin fapte. De aceea el dorește ca ei să fie roditori în fapte bune spre slava lui Dumnezeu. Astfel de roade, spune el, sunt prin Hristos, pentru că ele curg din harul lui Hristos. Căci începutul faptelor noastre bune este când suntem sfințiți de Duhul Său, căci El S-a odihnit peste El, ca noi toți să primim din plinătatea Lui (Ioan 1:16). Și deoarece Pavel folosește aici o asemănare cu pomii, noi suntem măslini sălbatici (Romani 11:24) și neroditori, până nu suntem altoiți în Hristos, care prin rădăcina Sa vie ne face pomi roditori, potrivit cu acea zicere (Ioan 15:1): Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. El arată în același timp scopul: ca să promovăm slava lui Dumnezeu. Căci nicio viață nu este atât de excelentă în aparență încât să nu fie stricată și să devină ofensatoare în ochii lui Dumnezeu, dacă nu este îndreptată spre acest scop.
Răspunde

Răspuns

Unde ai cea mai mare nevoie să-ți amintești că Dumnezeu termină ceea ce începe în tine? Cum ar putea perspectiva lui Calvin asupra mulțumirii să modeleze felul în care te rogi astăzi pentru alți credincioși? În ce domeniu al vieții tale te invită Duhul să te încrezi în El pentru rod durabil până în ziua lui Hristos?
Roagă-te

Rugăciune

Tată Suveran, te lăudăm pentru Evanghelia Fiului Tău, prin care ne-ai făcut părtași ai harului din prima zi până acum. Desăvârșește lucrarea bună pe care ai început-o în noi, făcând ca dragostea noastră să crească tot mai mult în cunoștință și în toată priceperea, ca să fim curați și fără vină pentru ziua lui Hristos, plini de rodul neprihănirii care vine numai prin Isus. Spre slava și lauda Numelui Tău ne rugăm. Amin.

Comentariile lui Ioan Calvin · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →