← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Exodul

Ex 37-38 — cu Matthew Henry

Exodul 37-38Comentariul lui Matthew Henry la întreaga Biblie20 min
Deschidere
Comentariul lui Matthew Henry la capitolele 37 și 38 din Exod ne invită la meșteșugul atent al vaselor sfinte ale cortului. Cu profunzimea sa caracteristică, Henry atrage atenția asupra ascultării și artei arătate de Bețaleel și lucrători. Această porțiune din Scriptură arată cum fiecare detaliu a slujit prezenței sfinte a lui Dumnezeu printre poporul Său. Pe măsură ce urmăm reflecțiile lui Henry, descoperim o încurajare proaspătă de a aborda închinarea cu reverență și precizie. Perspectivele sale ajută cititorii moderni să vadă dincolo de obiectele fizice realitățile spirituale pe care le prefigurează. Astăzi zăbovim asupra acestor capitole pentru a le lăsa mesajul să ne modeleze inimile și practicile.
Citește

Citire

Pregătește-ți inima pe măsură ce citești Exod 37 și 38. Aceste capitole consemnează împlinirea credincioasă a poruncilor lui Dumnezeu pentru chivot, masă, sfeșnic, altare și mobilierul curții. Observă accentul repetat pe ascultarea exactă față de modelul dat pe munte. Lasă descrierile să trezească recunoștință pentru felul în care Dumnezeu oferă fiecare detaliu necesar locuinței Sale. Citește încet, închipuindu-ți aurul, lemnul și arama unindu-se sub mâini pricepute.
Studiu
Henry începe prin a explica de ce Moise consemnează construcția cortului cu atâta grijă. I. S-ar putea crede ciudat că Moise, după ce a consemnat atât de deplin instrucțiunile primite pe munte pentru facerea tuturor acestor lucruri, consemnează aici la fel de amănunțit facerea lor, când ar fi putut să spună doar, în câteva cuvinte, că fiecare dintre aceste lucruri a fost făcut exact după îndrumările înșirate mai înainte. Suntem siguri că Moise, când a scris sub inspirație divină, nu a folosit repetări deșarte; nu există cuvinte de prisos în Scriptură. De ce atunci sunt atâtea capitole ocupate cu această istorisire, pe care suntem ispitiți s-o socotim de prisos și plictisitoare? Dar trebuie să luăm în seamă: 1. Că Moise a scris mai întâi pentru poporul lui Israel, căruia i-ar fi fost de mare folos să citească și să audă adesea despre aceste comori divine și sfinte cu care fuseseră încredințați. Aceste podoabe cu care era împodobit cortul nu le era îngăduit să le vadă decât preoților, și de aceea era necesar ca ele să fie descrise astfel pe larg, mai ales pentru ei. Ceea ce trebuie să citească din nou (ca nu cumva să nu o facă) este scris iar și iar: astfel multe din aceleași pasaje ale istoriei lui Hristos sunt în Noul Testament înfățișate de doi sau trei, iar unele de patru evangheliști, din același motiv. Marile lucruri ale Legii și Evangheliei lui Dumnezeu trebuie să ni se întipărească iar și iar. A scrie aceleași lucruri, zice Sfântul Pavel, mie nu-mi este greu, iar vouă vă este de folos, Fil. iii. 1. 2. Moise ar fi vrut astfel să arate grija mare pe care el și lucrătorii săi au pus-o ca să facă totul exact după modelul arătat lui pe munte. După ce ne-a dat mai înainte originalul, ne dă aici copia, ca să le putem compara și să observăm cât de exact se potrivesc. Astfel el face apel la fiecare cititor cu privire la credincioșia sa față de Cel ce l-a rânduit, în toată casa Sa și în toate amănuntele ei, Evr. iii. 5. Și astfel ne învață să avem respect față de toate poruncile lui Dumnezeu, chiar și față de fiecare iotă și titlu al lor. 3. Se arată prin aceasta că Dumnezeu se bucură de ascultarea sinceră a poporului Său și ține socoteală exactă de ea, care va fi adusă la lumină spre cinstea lor în învierea celor drepți. Nimeni nu poate fi atât de punctual în datoria sa, încât Dumnezeu să nu fie la fel de punctual în luarea aminte la ea. El nu este nedrept ca să uite lucrarea și osteneala dragostei, în orice împrejurare a ei, Evr. vi. 10. 4. Bogățiile și frumusețile spirituale ale cortului Evangheliei sunt astfel recomandate considerației noastre dese și serioase. Mergi și înconjoară Sionul acesta, privește-l și privește-l din nou: cu cât contempli mai mult slavele Bisericii, cu atât le vei admira mai mult și te vei îndrăgosti de ele. Carta privilegiilor ei și socoteala alcătuirii ei vor suporta foarte bine o a doua citire. Apoi reflectează asupra înțelesului simbolic al chivotului împreună cu capacul ispășirii și heruvimii. II. În aceste versete avem o istorisire a facerii chivotului, cu anexele sale glorioase și pline de înțeles, capacul ispășirii și heruvimii. Să le privim pe acestea trei împreună și ele reprezintă slava unui Dumnezeu sfânt, sinceritatea unei inimi sfinte și comuniunea care este între ele, în și prin Mijlocitor. 1. Este slava unui Dumnezeu sfânt că locuiește între heruvimi; adică este neîncetat înconjurat și adorat de îngerii binecuvântați, a căror iuțeală era arătată prin fețele lor îndreptate unul spre altul. 2. Este caracterul unei inimi neprihănite ca, asemenea chivotului mărturiei, să aibă Legea lui Dumnezeu ascunsă și păstrată în ea. 3. Prin Iisus Hristos, marele mijloc de ispășire, s-a făcut împăcarea și s-a statornicit o comuniune între noi și Dumnezeu: El se interpune între noi și mânia lui Dumnezeu; și nu numai atât, ci prin El devenim îndreptățiți la bunăvoința lui Dumnezeu. Dacă El își scrie Legea în inima noastră, El va fi pentru noi un Dumnezeu și noi vom fi pentru El un popor. De la capacul ispășirii ne va învăța, acolo ne va primi și Se va arăta milostiv față de nedreptatea noastră; iar sub umbra aripilor Sale vom fi în siguranță și odihnă. Henry continuă prin a lua în considerare masa și sfeșnicul și însemnătatea lor pentru poporul lui Dumnezeu. Aici este, 1. Facerea mesei pe care trebuia pusă neîncetat pâinea punerii înainte. Dumnezeu este un gospodar bun, care ține totdeauna o masă îmbelșugată. Este lumea cortul Său? Providența Sa în ea întinde o masă pentru toate făpturile: El dă hrană la tot trupul. Este Biserica cortul Său? Harul Său în ea întinde o masă pentru toți credincioșii, înzestrată cu pâinea vieții. Dar să observăm cu cât covârșește rânduiala Evangheliei pe cea a Legii. Deși aici era o masă înzestrată, era numai cu pâine a punerii înainte, pâine de privit, nu de mâncat, cât timp era pe această masă, și apoi numai de preoți; dar la masa pe care Hristos a întins-o în noul legământ toți creștinii adevărați sunt invitați; și li se spune: Mâncați, prieteni, veniți și mâncați din pâinea Mea. Ceea ce Legea nu dădea decât o vedere de departe, Evanghelia dă bucuria și o primire din toată inima. 2. Facerea sfeșnicului, care nu era din lemn poleit cu aur, ci numai lucrare bătută din aur curat, v. 17, 22. Aceasta însemna lumina descoperirii divine cu care Biserica lui Dumnezeu de pe pământ (care este cortul Său printre oameni) a fost totdeauna luminată, fiind totdeauna înzestrată cu untdelemn proaspăt de la Hristos, Măslinul cel bun, Zah. iv. 2, 3. Arătările lui Dumnezeu despre Sine în lumea aceasta nu sunt decât lumină de sfeșnic în comparație cu lumina zilei a stării viitoare. Biblia este un sfeșnic de aur; este din aur curat, Ps. xix. 10. Din ea se răspândește lumină în fiecare parte a cortului lui Dumnezeu, ca prin ea preoții Săi duhovnicești să poată vedea ca să slujească Domnului și să facă slujba sfântului Său locaș. Acest sfeșnic are nu numai cupele sale pentru folosul necesar, ci și nodurile și florile sale pentru podoabă; sunt multe lucruri pe care Dumnezeu a socotit de cuviință să împodobească Cuvântul Său cu care nu putem da mai mult temei decât pentru aceste noduri și flori, și totuși suntem siguri că au fost adăugate cu un scop bun. Să binecuvântăm pe Dumnezeu pentru acest sfeșnic, să-l avem pururea în vedere și să ne temem de mutarea lui din locul său.
Considerați

Considerare

Reflectând asupra curții, Henry se îndreaptă spre înțelesul altarului de aramă. I. Un altar al arderii de tot, v. 1-7. Pe acesta se aduceau toate jertfele lor, și el, fiind sfințit el însuși în acest scop prin rânduiala dumnezeiască, sfințea darul adus în credință pe el. Hristos a fost El Însuși altarul jertfei Sale de ispășire, și tot așa este pentru toate jertfele noastre de mulțumire. Trebuie să avem ochii ațintiți spre El când le aducem, așa cum are Dumnezeu când le primește.
Răspunde

Răspuns

1. Unde în viața ta te cheamă Dumnezeu la o precizie mai mare în ascultarea de poruncile Sale? 2. Cum adâncește simbolismul chivotului și al capacului ispășirii aprecierea ta față de mijlocirea lui Hristos? 3. Ce pași poți face în această săptămână ca să-ți pregătești inima mai intenționat înainte de a te apropia de Dumnezeu în închinare?
Roagă-te

Rugăciune

Părinte milostiv, Îți mulțumim pentru consemnarea credincioasă a construcției cortului păstrată în Cuvântul Tău. Te lăudăm pentru ascultarea atentă a celor ce au zidit după modelul Tău. Dă-ne același duh de reverență și atenție la amănunte pe măsură ce căutăm să Te cinstim în viețile noastre de fiecare zi. Fie ca simbolurile chivotului și altarului să îndrepte inimile noastre neîncetat spre Iisus, marele nostru Mijlocitor. Ajută-ne să prețuim rânduiala pe care ai făcut-o pentru curățire și comuniune cu Tine. Învață-ne să ne apropiem de prezența Ta cu inimi pregătite și smerite. În numele lui Hristos ne rugăm, amin.

Comentariul lui Matthew Henry la întreaga Biblie · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →