Eterniseed › Curriculum › Apocalipsa
Apocalipsa 9 — cu Benson
Deschidere
În orele liniștite ale devoțiunii de dimineață ne întoarcem din nou la Comentariul asupra Vechiului și Noului Testament al lui Joseph Benson, acel ghid wesleyan de încredere prin tainele Scripturii. Cu atenție reverentă deschidem capitolul al nouălea din Apocalipsă, unde viziunea apostolului despre judecățile trâmbițelor se desfășoară. Expunerea cumpătată a lui Benson ne invită să urmărim mâna providenței divine de-a lungul secolelor de încercare și mărturie. Duhul care a inspirat textul să ne deschidă acum inimile ca să primim avertismentele sale solemne și nădejdea statornică.
Citește
Citire
Să citim Apocalipsa capitolul nouă cu umilă așteptare. Ascultă sunetul trâmbiței a cincea și a șasea, deschiderea abisului și judecățile măsurate care urmează. Citește încet, lăsând fiecare simbol să se odihnească în minte și cere Domnului să acorde înțelegere potrivit scopului său plin de har.
Studiu
Benson începe prin a contura cele două mari nenorociri sub trâmbița a cincea și a șasea.
Introducere. A.M. 4100. D.H. 96. (1) Trâmbița a cincea sună și groapa fără fund este deschisă, Apocalipsa 9:1, Apocalipsa 9:2. (2) Mahomed și sarazinii săi, sau ismaeliții, propagă și stabilesc impostura mahomedanismului în Răsărit, spre distrugerea teribilă a sufletelor și trupurilor oamenilor, Apocalipsa 9:3-11. (3) Trâmbița a șasea este sunată și turcii, după o lungă reținere, lângă râul Eufrat, sunt îngăduiți de Hristos să pustiască teribil țările dintre Asia și Grecia și să distrugă creștinii nominali, dar răi, papistași și alții, timp de aproximativ patru sute nouăzeci de ani, Apocalipsa 9:12-21.El identifică apoi steaua căzută cu impostorul Mahomed.
Că sarazinii erau intenționați prin lăcustele menționate aici a fost și opinia episcopului Newton, care interpretează această parte a profeției astfel: „La sunarea trâmbiței a cincea, o stea căzută din cer, însemnând pe impostorul cel rău Mahomed, a deschis groapa fără fund și de acolo s-a ridicat un fum, iar soarele și aerul au fost întunecate de el; adică o religie falsă a fost înființată, care a umplut lumea de întuneric și rătăcire, iar roiuri de lăcuste sarazine sau arabe au acoperit pământul. Un proroc mincinos este foarte potrivit înfățișat printr-o stea sau meteor arzător.Benson continuă explicând porunca dată lăcustelor simbolice.
Versetele 4-6. Apocalipsa 9:4-6. Și li s-a poruncit să nu vatăme iarba etc. Acest verset arată că nu erau lăcuste firești, ci simbolice. Aceleași porunci au fost date ofițerilor și ostașilor arabi. Când Iezid mergea cu armata să invadeze Siria, Abu Bakr l-a însărcinat printre alte ordine: „Să nu nimiciți palmieri, nici să ardeți ogoare de grâu; să nu tăiați pomi roditori, nici să faceți vreun rău vitelor, decât celor pe care le ucideți ca să le mâncați.” Însărcinarea lor este să vatăme numai pe acei oameni care nu aveau pecetea lui Dumnezeu pe frunțile lor, adică pe cei ce nu erau adevărații slujitori ai lui Dumnezeu, ci erau creștini stricați și idolatri.El mai dezvăluie perioada atribuită puterii lor de a vătăma oamenii.
Versetele 10-11. Apocalipsa 9:10-11. Aveau cozi ca niște scorpioni. Sunt comparați de trei ori cu scorpionii, și anume Apocalipsa 9:3; Apocalipsa 9:5, precum și în acest verset. Dar dacă aceste cozi și ace, ca de scorpioni, au fost menite să exprime că acești sarazini vor răspândi otrava rătăcirii și amăgirii oriunde mergeau, sau doar să însemne marea durere și neliniște pe care invazia lor avea s-o pricinuiască, pare îndoielnic. Episcopul Newton, totuși, interpretează metafora în primul sens, ca fiind menită să arate că oriunde își purtau armele, acolo vor distila și veninul unei religii false. Iar puterea lor era să vatăme oamenii cinci luni. „O dificultate”, spune episcopul Newton, „și cea mai mare dintre toate, rămâne încă de explicat; și anume perioada de cinci luni atribuită acestor lăcuste, care, fiind menționată de două ori, merită o considerație mai deosebită.
Considerați
Considerare
Benson încheie confirmând perioada profetică a puterii sarazine.
Dacă aceste luni sunt luate dublu, sau pentru trei sute de ani, atunci, după Sir Isaac Newton, „întreaga vreme în care califii sarazinilor au domnit cu o stăpânire temporală la Damasc și Bagdad împreună a fost de trei sute de ani; și anume, din anul 637 până în anul 936 inclusiv; când imperiul lor puternic a fost sfărâmat și împărțit în mai multe principate sau regate. Așadar, fie că aceste cinci luni sunt luate în orice construcție posibilă, evenimentul va răspunde totuși și profeția va fi împlinită; deși a doua metodă de interpretare și aplicare pare mult mai probabilă decât prima sau a treia. Și aveau un rege peste ei. Prin aceasta se arată că aceeași persoană trebuia să exercite suveranitate temporală cât și spirituală peste ei; iar califii erau împărații lor, precum și capii religiei lor.În cele din urmă el urmărește împlinirea precisă în cuceririle otomane.
A lui Ioan, care urmează aici calculele lui Daniel) constând din trei sute șaizeci de zile, este trei sute șaizeci de ani; iar o lună, constând din treizeci de zile, este treizeci de ani; iar o zi este un an; iar o oră este, în aceeași proporție, cincisprezece zile: astfel încât întreaga perioadă a otomanilor ucigând a treia parte din oameni, sau supunând statele creștine din imperiul grec sau roman, se ridică la trei sute nouăzeci și unu de ani și cincisprezece zile. Acum este minunat de remarcabil că prima cucerire menționată în istorie a otomanilor asupra creștinilor a fost în anul Hegirei 680 și anul lui Hristos 1281. Căci Ortogrul „în acel an (după istoricul precis Saadi) și-a încununat victoriile cu cucerirea faimoasei cetăți Kutahi asupra grecilor”.
Răspunde
Răspuns
1. Unde văd eu mila lui Dumnezeu încă reținând răul chiar în vremuri de judecată?
2. Cum întărește răbdarea adevăratei Biserici sub îndelungată încercare propria mea credință astăzi?
3. În ce feluri sunt chemat să mărturisesc unitatea și sfințenia lui Dumnezeu în mijlocul confuziei din jur?
Roagă-te
Rugăciune
Doamne preamilostive, îți mulțumim pentru lumina pe care ai acordat-o prin slujitorul tău Joseph Benson. Pe măsură ce am cugetat la sunetul acestor trâmbițe străvechi, păstrează-ne veghetori și rugători. Păzește-ți Biserica de orice învățătură falsă și de duhul idolatriei. Dă-ne ca să fim găsiți printre cei ce poartă pecetea ta, trăind în ascultare sfântă și încredere simplă. Aceeași providență care a măsurat vremurile de odinioară să ne rânduiască și nouă zilele spre slava ta și spre mântuirea multora. Prin Iisus Hristos Domnul nostru. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →