Eterniseed › Curriculum › Romani
Romani 4 — cu Gill
Deschidere
Astăzi intrăm în Expunerea Baptistă Particulară a întregii Biblii a lui Ioan Gill despre capitolul 4 din Romani. Tratamentul atent verset cu verset al lui Gill arată cum apostolul demolează orice speranță de justificare prin fapte și ancorează încrederea credinciosului în dreptatea lui Hristos primită prin credință. Pe măsură ce urmăm expunerea sa vom vedea pe Avraam și David chemați ca martori, distincția dintre datorie și har clarificată și fericirea dreptății imputate desfășurată atât pentru evreu cât și pentru neam. Pregătește-ți inima să primești aceeași evanghelie care l-a eliberat pe Avraam de dependența de carne.
Citește
Ia Biblia ta și citește capitolul 4 din Romani încet și cu rugăciune. Ascultă refrenul repetat că dreptatea este creditată în afara faptelor. Observă cum Pavel revine iar și iar la starea necircumcisă a lui Avraam și la descrierea iertării făcută de David. Lasă logica capitolului să se așeze: dacă tatăl credincioșilor a fost justificat prin credință atunci orice credincios de după el stă pe același temei al harului.
Studiu
Studiază
Gill începe prin a ridica întrebarea ce a găsit Avraam în ceea ce privește carnea.
Versetul 1. Ce vom zice deci.... Apostolul după ce a dovedit că nu există justificare prin faptele legii pentru a face acest lucru să apară mai clar și mai evident pentru evrei dă ca exemplu cea mai mare persoană a națiunii lor și pentru care aveau cea mai mare prețuire și stimă pe Avraam tatăl nostru care nu era doar un om drept și bun ci capul națiunii evreiești și cum îl numește aici versiunea siriacă רישא דאבהתא 'capul' sau 'căpetenia părinților' iar copia alexandrină 'strămoșul nostru' și a fost primul din circumcizie și este descris aici prin relația sa cu evreii 'tatăl nostru' adică în ceea ce privește carnea sau după descendența carnală sau generația și relația naturală căci într-un sens spiritual sau cu privire la credință și har el era tatăl altora chiar al tuturor celor ce cred fie evrei fie neamuri acum întrebarea pusă despre el este 'ce a găsit el în ceea ce privește carnea?'Gill trece apoi la mărturia Scripturii despre credința lui Avraam.
O mărturie din Scriptură este produsă aici dovedind că Avraam a fost justificat prin credință și nu prin fapte locul la care se face referire este Geneza 15:6 Avraam a crezut pe Dumnezeu obiectul credinței și încrederii sale nu au fost bogățiile sale nici dreptatea sa ci Iehova Fiul lui Dumnezeu a doua persoană în Treime numit în Geneza 15:1 'Cuvântul Domnului' Cuvântul esențial al lui Dumnezeu și numit 'scutul' și 'răsplata lui cea mare peste măsură' caracteristici care se aplică foarte bine lui Hristos iar această credință a sa în Domnul nu a fost un simplu asentiment la promisiunea lui Dumnezeu ci un act fiducial de credință în El și nu a fost preocupată doar de lucruri temporale ci de lucruri spirituale și în special de Hristos sămânța promisă și i s-a socotit ca dreptate înțelesul acestui lucru nu este că Avraam a imputat dreptate lui Dumnezeu sau a celebrat dreptatea și credincioșia Sa cum spun unii sau că lumea l-a socotit pe Avraam o persoană dreaptă cum spun alții ci că Dumnezeu l-a socotit drept sau i-a imputat-o ca dreptate iar întrebarea este ce anume este acel 'it' care i s-a socotit ca dreptate?Gill contrastează apoi pe cel ce lucrează cu cel ce crede în Cel ce justifică pe cel nelegiuit.
Versetul 5. Dar celui ce nu lucrează.... Nu că credinciosul nu lucrează deloc ci nu din astfel de principii și cu astfel de vederi ca celălalt el nu lucrează pentru a obține viață și mântuire el nu caută justificarea prin faptele sale ci crede în Cel ce justifică pe cel nelegiuit sau pe acel nelegiuit referire particulară se face la Avraam care în starea sa de neregenerare era o persoană nelegiuită așa cum sunt toți aleșii lui Dumnezeu într-o stare de natură și sunt astfel când Dumnezeu îi justifică fiind fără o dreptate a lor proprie de aceea El le impută dreptatea altuia chiar a propriului Său Fiu și deși justifică pe cel nelegiuit nu justifică nelegiuirea lor ci pe ei de ea nici nu îi va lăsa să trăiască și să moară în ea acum celui ce nu lucrează adică dreptate desăvârșită sau nu are ocazie să lucreze deloc sau ceea ce face nu o face ca să fie justificat prin ea ci își exercită credința în Dumnezeu ca Cel ce justifică persoane care ca și el însuși sunt păcătoși nelegiuiți și lipsiți de o dreptate credința sa este socotită ca dreptate nu actul ci obiectul ei care a fost cazul lui Avraam și de aceea nu a fost justificat prin fapte Versiunea latină Vulgata adaugă aici 'potrivit cu scopul harului lui Dumnezeu'. revenire la 'Începutul Paginii'
Considerați
Consideră
Gill încheie prin a descrie fericirea care se odihnește peste cei ale căror păcate sunt acoperite.
Acum cei care au această dreptate astfel imputată lor sunt persoane fericite ei sunt justificați de tot păcatul și eliberați de toată osânda persoanele și slujirile lor sunt plăcute lui Dumnezeu va fi întotdeauna bine cu ei ei sunt moștenitori ai slavei și o vor savura.Gill închide secțiunea arătând că această fericire se extinde și la cei necircumciși.
Versetul 9. Vine deci această fericire doar peste circumcizie?.... Adică peste evreii circumciși sunt ei singurele persoane care participă la această fericire cuvântul 'doar' este corect adăugat și se află în exemplarul claromontan folosit de Beza și în versiunile latină Vulgata și etiopiană sau și peste necircumcizie? peste neamurile necircumcise nu împărtășesc și ei această fericire? căci spunem că credința i-a fost socotită lui Avraam ca dreptate scopul acestor cuvinte cu următoarele este de a dovedi că binecuvântarea justificării aparține neamurilor la fel ca și evreilor și că este prin credință și nu prin circumcizie ceea ce se face observând starea și condiția în care se afla Avraam când a fost justificat. revenire la 'Începutul Paginii'
Răspunde
Unde mai sunt ispitit să-mi prezint propriile fapte înaintea lui Dumnezeu? Cum mă mângâie astăzi faptul că Avraam a fost justificat în timp ce era necircumcis? În ce domeniu al vieții am nevoie să mă odihnesc mai deplin în dreptatea creditată doar prin credință?
Roagă-te
Tată milostiv, Te lăudăm pentru evanghelia harului vestită în Cuvântul Tău, prin care îndreptățești pe cei nelegiuiți numai prin credință și socotești neprihănirea lui Hristos tuturor celor ce cred, așa cum ai făcut cu Avraam. Păzește-ne de orice gând de a câștiga favoarea Ta și lasă fericirea păcatelor acoperite să se odihnească peste noi pe măsură ce umblăm în pașii aceleiași credințe. Dă-ne pace prin Domnul nostru Isus Hristos și îndemnă-ne la ascultare recunoscătoare. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →