Eterniseed › Curriculum › A Doua Carte a Omiliilor (1571)
Omilie — Despre folosirea dreaptă a Bisericii
Deschidere
Această lecție se inspiră din Omilia despre folosirea dreaptă a Bisericii, o mărturisire din perioada Reformei care abordează scopul potrivit și reverența adunării. Ea amintește credincioșilor că clădirea bisericii este pusă deoparte pentru slujirea lui Dumnezeu prin Cuvânt, rugăciune, mulțumire și taine, chemând totodată poporul la prezență diligentă și conduită potrivită. Omilia își întemeiază învățătura pe Scriptură și avertizează împotriva neglijenței și ireverenței, arătând de ce folosirea corectă a bisericii rămâne vitală pentru sănătatea credinței și evitarea nemulțumirii divine.
Citește
Întoarce-te acum la omilia rânduită și citește-o cu atenție. Textul se întemeiază pe numeroase pasaje din Scriptură, inclusiv Isaia 66, Faptele Apostolilor 17, 1 Împărați 8, 1 Corinteni 3 și 6, Ioan 4, Matei 21 și multe altele care împreună declară atât limitele cât și scopul rânduit al bisericii materiale.
Studiu
Studiază
Mărturisirea începe prin a aborda neglijența prezentă a multora în a veni la biserică.
Acolo unde se vede în aceste zile o mare lenevie și neglijență a multor oameni în a veni la Biserică, pentru a-L sluji pe Dumnezeu Tatăl lor ceresc, potrivit datoriei lor celei mai legate, precum și un comportament mult necuviincios și ireverent al multor persoane în același loc când sunt adunați acolo, și astfel poate apărea o teamă justificată de mânia lui Dumnezeu și de pedepsele Sale înfricoșătoare care atârnă deasupra capetelor noastre pentru ofensele noastre grave în această privință, printre multe alte păcate mari pe care le comitem zilnic și orar înaintea Domnului. De aceea, pentru descărcarea conștiințelor noastre și pentru evitarea pericolului comun și a plăgii care atârnă deasupra noastră, să considerăm ce se poate spune din cartea sfântă a lui Dumnezeu despre această chestiune, la care vă rog să dați o bună ascultare, căci este de mare greutate și vă privește pe toți.Ea expune apoi scopurile rânduite pentru care se adună biserica.
Căci Dumnezeu este Duh și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr (Ioan 4:23-24), zice Mântuitorul nostru Hristos. Totuși, cu toate acestea, Biserica sau Templul material este un loc rânduit atât prin obiceiul și exemplele continue exprimate în Vechiul Testament, cât și în Noul, pentru ca poporul lui Dumnezeu să se adune acolo, să asculte Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, să cheme Numele Său cel sfânt, să-I mulțumească pentru nenumăratele și nespusele Sale binefaceri revărsate asupra noastră și să săvârșească cu vrednicie și cu adevărat sfintele Sale Taine: (în săvârșirea și împlinirea nefățarnică a acestora stă adevărata și dreapta închinare a lui Dumnezeu mai sus pomenită) și aceeași Biserică sau Templu este numită de Sfintele Scripturi atât ale Vechiului Testament cât și ale Noului, Casa și Templul Domnului, pentru slujirea deosebită adusă acolo Maiestății Sale de poporul Său și pentru prezența eficace a harului Său ceresc, cu care El, prin Cuvântul Său cel sfânt, îl înzestrează pe poporul Său adunat astfel acolo.Mărturisirea trece apoi la a doua parte a omiliei și la felul de purtare cuviincioasă cerută în casa Domnului.
Rămâne acum în această a doua parte a Omiliei despre folosirea dreaptă a Templului lui Dumnezeu să fie de asemenea arătat prin Cuvântul lui Dumnezeu cu ce liniște, tăcere și reverență trebuie să se poarte și să se poarte cei ce vin la casa Domnului.
Considerați
Reflectează
Mărturisirea încheie prin a rezuma îndatoririle de prezență și reverență împreună cu judecățile ce însoțesc neglijarea lor.
Așadar ați auzit (preaiubiților) din Cuvântul lui Dumnezeu ce reverență se cuvine sfintei case a Domnului, cum trebuie ca toate persoanele evlavioase să vină acolo cu sârguință la timpurile rânduite, cum trebuie să se poarte acolo cu reverență și teamă înaintea Domnului, ce plăgi și pedepse, atât vremelnice cât și veșnice, amenință Domnul în Cuvântul Său cel sfânt, atât pe cei ce neglijează să vină la sfânta Sa casă, cât și pe cei ce, venind acolo, se poartă cu ireverență prin gesturi sau vorbire.
Răspunde
Unde în propriul tău tipar de închinare ai devenit leneș în datoria de a te aduna cu poporul lui Dumnezeu? Cum ar putea reverența cerută de omilie să schimbe felul în care intri și te porți în casa Domnului? Ce făgăduință a prezenței lui Hristos te atrage să prețuiești mai mult adunările rânduite ale bisericii?
Roagă-te
Părinte milostiv, Tu ai pus deoparte o casă pentru ascultarea Cuvântului Tău, chemarea Numelui Tău, mulțumirea și folosirea dreaptă a Tainelor Tale. Dă-ne sârguință să venim acolo fără scuză și reverență ca să ne purtăm ca cei ce stăm în prezența Ta. Păzește-ne de neglijența care provoacă nemulțumirea Ta și de ireverența care necinstește maiestatea Ta. Fie ca Hristos să fie găsit printre noi când ne adunăm în Numele Lui și fie ca închinarea noastră să fie plăcută înaintea Ta, prin același Iisus Hristos Domnul nostru. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →