Eterniseed › Curriculum › Psalmii
O, Mulțumiți, Căutați Fața Lui Veșnic: Milostivirile lui Dumnezeu și Uitarea lui Israel — Psalmii 105 și 106
Deschidere
Psalmii 105 și 106 sunt psalmii gemeni 'Aleluia' ai amintirii — o singură privire lungă înapoi peste istoria lui Dumnezeu cu poporul Său. Primul își amintește de milostivirile Sale: 'O, mulțumiți Domnului și chemați numele Lui… aduceți-vă aminte de lucrările minunate pe care le-a făcut'. El urmărește credincioșia Sa de la legământul cu Avraam, prin Iosif vândut în Egipt, prin Moise și minunile eliberării, până la darul Pământului Făgăduinței. Al doilea își amintește povestea care răspunde — uitarea lui Israel: 'Am păcătuit cu părinții noștri… dar într-o clipă au uitat lucrările Lui'. Împreună formează o singură mărturisire: Dumnezeu își amintește legământul Său pentru o mie de generații; omul uită binefacerile Sale într-o clipă. Părinții i-au citit cu întreaga Evanghelie în vedere — adevăratul Iosif vândut de frații Săi, adevărata eliberare dintr-un Egipt mai adânc, adevăratul Pământ al Făgăduinței. Iar al doilea psalm deschide cu o întrebare la care nicio făptură nu poate răspunde: 'Cine poate exprima faptele nobile ale Domnului sau arăta toată lauda Sa?' — la care Răsăritul creștin răspunde nu cu o definiție a lui Dumnezeu, ci cu căutarea perpetuă a sufletului după o față pe care nu o poate epuiza niciodată.
Citește
Citire
Citește Psalmul 105 ca pe o litanie a credincioșiei lui Dumnezeu. El începe cu chemarea: 'O, mulțumiți Domnului și chemați numele Lui… bucurați-vă în numele Lui cel sfânt; să se bucure inima celor ce caută pe Domnul. Căutați pe Domnul și puterea Lui: căutați fața Lui veșnic'. Apoi își amintește — legământul 'pe care l-a încheiat cu o mie de generații… cu Avraam… și jurământul pe care l-a jurat lui Isaac'; patriarhii păziți printre neamuri, 'nu a îngăduit niciunui om să le facă rău, ci a mustrat chiar și pe regi pentru ei: nu vă atingeți de unsul Meu și nu faceți rău profeților Mei'; Iosif, 'vândut ca rob', ale cărui 'picioare le-a rănit în butuci', până când 'regele a trimis și l-a eliberat… și l-a făcut și domn peste casa sa'; și marea eliberare, plăgile, mana, 'a deschis stânca de piatră și apele au curs', 'și a scos poporul Său cu bucurie și pe aleșii Săi cu veselie'. Apoi citește Psalmul 106, mărturisirea care îi răspunde: 'O, mulțumiți Domnului, căci este bun… am păcătuit cu părinții noștri… am greșit'. Întrebarea sa se ridică devreme — 'Cine poate exprima faptele nobile ale Domnului sau arăta toată lauda Sa?' — și lunga sa poveste a uitării se încheie cu un strigăt pe care exilații îl ridică: 'Izbăvește-ne, Doamne Dumnezeul nostru, și adună-ne dintre neamuri, ca să mulțumim numelui Tău cel sfânt'.
Studiu
Psalmul 105 poruncește: 'Căutați pe Domnul și puterea Lui: căutați fața Lui veșnic' — iar triplul 'căutați' tulbură mintea, căci cum poate cineva continua să caute ceea ce a și găsit? Sfântul Ioan Gură de Aur răspunde că Dumnezeu este căutat fără sfârșit tocmai pentru că este iubit fără sfârșit, iar sufletul nu ajunge niciodată la fundul slavei Sale:
fiindcă în nemărginirea Sa există mereu materie proaspătă pentru iubire, uimire și evlavie, și nu putem epuiza niciodată desăvârșirile Sale.A-L fi găsit pe Dumnezeu nu înseamnă a fi terminat cu El; înseamnă a începe o veșnicie de a-L găsi. Psalmul continuă cu 'judecățile gurii Sale', pe care Părinții — Teodoret printre greci — le iau ca despre plăgile trimise asupra Egiptului și preceptele Legii împreună, astfel încât puterea lui Dumnezeu este declarată prin minunile Sale și înțelepciunea Sa prin judecățile Sale. Iar când psalmul cântă: 'A chemat foametea peste pământ', Fericitul Augustin observă demnitatea ciudată pe care psalmistul o dă foametei, chemând-o ca pe un slujitor —
a chemat foametea, ca și cum ar fi fost o persoană, un slujitorașteptând porunca Sa; căci Domnul 'cheamă lucrurile care nu sunt ca și cum ar fi' și nimic nu se întâmplă poporului Său decât prin porunca Sa, nu prin hazard. Dumnezeu care este căutat fără sfârșit guvernează chiar și lipsa prin care Îi atrage pe ai Săi înapoi la Sine.
Considerați
Considerare
Psalmul 106 începe acolo unde trebuie să înceapă toată adevărata laudă — la marginea propriului eșec: 'Cine poate exprima faptele nobile ale Domnului sau arăta toată lauda Sa?' Aici Neale ne pune înainte marea retorică a lui Tertulian ante-niceean, care aseamănă mintea care se încordează spre Dumnezeu cu ochiul care se încordează spre soare:
ochiul minții suferă la fel în orice meditație asupra lui Dumnezeu, și cu cât se acordă mai multă atenție gândirii la Dumnezeu,cu atât viziunea lăuntrică este mai orbită de însăși lumina propriilor gânduri. Și astfel Tertulian pune întrebarea pe care psalmul însuși o pune:
căci ce poți spune despre El, ce, repet, poți spune în mod adecvat despre El,care este mai sublim decât toată înălțimea și mai adânc decât toată adâncimea? Lauda lui Dumnezeu nu este redusă la tăcere de măreția Sa; este smerită spre cinste. Totuși psalmul nu ne lasă muți. El răspunde propriei întrebări: 'Fericiți sunt cei ce păstrează totdeauna judecata și fac dreptate' — iar Fericitul Augustin se oprește pe acel mic cuvânt 'totdeauna':
fericirea este doar pentru cei ce acționează astfel totdeauna, care sunt drepți,nu prin izbucniri, ci perseverând până la sfârșit. Nimeni nu poate arăta toată lauda Sa; dar sufletul credincios poate totuși să-și ridice vocea slabă în cinstea Sa, lăudându-L printr-o viață care păstrează dreptatea cu statornicie, până la capăt.
Răspunde
Răspuns
Acești doi psalmi îți pun înainte întreaga ta istorie cu Dumnezeu în miniatură — amintirea Sa și uitarea ta. Așa că fă din primul psalm disciplina ta a memoriei. 'Adu-ți aminte de lucrările minunate pe care le-a făcut'; repetă milostivirile așa cum Israel a fost îndemnat să repete legământul, eliberarea, stânca ce a dat apă în pustiu — căci sufletul care încetează să-și amintească începe curând să uite, iar Psalmul 106 este cronica lungă și tristă a unui popor care 'a uitat lucrările Sale'. Împotriva acelei uitări, 'caută fața Lui veșnic'. Nu-ți imagina că pentru că L-ai găsit poți înceta acum să-L cauți; El este iubit fără sfârșit și de aceea căutat fără sfârșit, iar desăvârșirile Sale nu pot fi niciodată epuizate. Iar când ai vrea să-L lauzi și simți sărăcia tuturor cuvintelor tale — când, ca ochiul înaintea soarelui, mintea ta este orbită și mută — nu dispera de laudă. Nimeni nu poate arăta toată lauda Sa; dar poți păstra judecata și face dreptate, și asta nu prin izbucniri, ci totdeauna, până la sfârșit. Lauda pe care Dumnezeu o dorește cel mai mult nu este elocvența care eșuează înaintea slavei Sale, ci viața credincioasă care perseverează. Mulțumește; adu-ți aminte; caută fața Lui; și trăiește drept până la capăt — și vocea ta slabă va fi auzită în cinstea Sa.
Roagă-te
Rugăciune
Doamne, care ești bun, a cărui milă ține în veci, care ai fost totdeauna cugetător la legământul și făgăduința Ta făcută pentru o mie de generații: Îți mulțumim și chemăm numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate. Precum i-ai păzit pe patriarhi printre neamuri și l-ai trimis pe slujitorul Tău Iosif înaintea poporului Tău, precum ai deschis stânca și ai scos apă în pustiu, așa adu-Ți aminte de noi în robia noastră și adună-ne dintre neamuri, ca să mulțumim numelui Tău cel sfânt. Învață-ne să căutăm fața Ta veșnic, știind că nu putem epuiza niciodată desăvârșirile Tale, ci trebuie să Te iubim și de aceea să Te căutăm, fără sfârșit. Iartă-ne că noi, ca și părinții noștri, uităm atât de curând lucrările Tale; scrie binefacerile Tale pe memoria noastră, ca să nu păcătuim împotriva Ta. Iar când cuvintele noastre eșuează înaintea măreției Tale, precum ochiul eșuează înaintea soarelui, primește lauda unei vieți credincioase care păstrează dreptatea Ta totdeauna, perseverând până la capăt. Izbăvește-ne, Doamne Dumnezeul nostru, din necazul nostru și hrănește foamea sufletelor noastre cu grăsimea Cuvântului Tău. Ție, Domnului Dumnezeului nostru, împreună cu Unsul Tău, Pâinea Cerului, și Duhului Tău cel Sfânt, fie slavă și mulțumire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →