← Curriculum

Eterniseed › Curriculum › Ioan

Fiul de Sus: Viață și Adevăr

Ioan 3Comentariu la Evanghelia după Ioan de Sf. Chiril al Alexandriei (tradus din greaca de domeniu public de Eterniseed)20 min
Deschidere
În Comentariul Sfântului Chiril al Alexandriei la Evanghelia după Ioan intrăm în misterul Cuvântului Întrupat prin glasul Înainte-Mergătorului. Capitolul 3 prezintă mărturia finală a Botezătorului, contrastând cele pământești cu cele cerești și îndreptând fiecare inimă spre Unicul-Născut care vine de la Tatăl. Chiril citește aceste versete împreună cu Biserica din Alexandria, arătând cum originea divină a Fiului și prezența dătătoare de viață sunt revelate chiar și în cuvintele lui Ioan. Lecția ne invită să stăm alături de ucenicii Botezătorului și să primim aceeași învățătură mântuitoare. Prin îndrumarea lui Chiril învățăm să mărturisim pe Hristos ca Dumnezeu adevărat și viață adevărată.
Citește

Citire

Să se citească cu încetineală și cu rugăciune textul sacru din Ioan capitolul 3. Să luăm aminte la mărturia finală a Botezătorului despre Cel care vine de sus și la consecințele veșnice ale primirii sau respingerii mărturiei sale. Să lăsăm cuvintele despre credință, viață și mânia lui Dumnezeu să se așeze în inimă. Această citire pregătește sufletul să audă cum Sfântul Chiril desface același pasaj pentru Biserică.
Studiu
Chiril deschide mărturia Botezătorului despre Cel care vine de sus prin Omul de pe pământ, zice el, nu va putea să convingă la fel ca Dumnezeu care este mai presus de toate. Cel care este 'de pe pământ' va vorbi ca un om și va apărea doar ca un sfătuitor, lăsând celor ce sunt învățați întreaga hotărâre de a crede. Dar Cel care 'vine de sus', ca Dumnezeu, folosind harul dumnezeiesc și de nespus, sădește cuvântul în auzul celor ce se apropie. Și cu cât întrece în fire, cu atât, negreșit, va lucra și mai puternic asupra celor ce sunt învățați. Foarte folositor spune acestea fericitul Botezător ucenicilor săi. Deoarece îl vedeau cedând în fața slavei Mântuitorului și erau deja nu puțin scandalizați de aceasta, încât au venit la el zicând: 'Rabi, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan, căruia tu i-ai dat mărturie, iată, botează și toți oamenii vin la el', omul purtător de Duh, socotind necesar atât să îndepărteze scandalul cât și să sădească în ucenicii săi o înțelegere sănătoasă despre o atât de mare taină, arată superioritatea Mântuitorului peste toate și în același timp arată pricina pentru care deja toți veneau la el și, trecând de botezul apei doar, se apropiau de botezul mai dumnezeiesc și mai desăvârșit, adică botezul Duhului Sfânt. Trecând la observația Evanghelistului despre primirea mărturiei, el continuă Fericitul Evanghelist spune aceasta nu pentru că nimeni nu primește mărturia că Hristos este Dumnezeu prin fire, că a coborât 'de sus' și de la Tatăl și 'este mai presus de toate' – căci mulți au primit-o și au crezut, și înaintea tuturor Petru, care a zis: 'Tu ești Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu'. Dar, înțelegând mai exact decât toți ceilalți marea demnitate a Celui care vorbește, își exprimă uimirea față de nebunia celor ce nu cred în el. Despre deosebirea dintre cei ce se ridică la slavă și cei ce nu văd viața, Chiril trece apoi la Ca nu cumva cineva să creadă, poate, că Botezătorul ne vestește o altă slavă și răstoarnă învățătura despre înviere, spunând că cel ce crede va fi făcut viu iar cel ce nu crede 'nu va vedea viața' deloc, trebuie să cercetăm dacă se pare că nu toți vor învia, deoarece această zicere pare să indice o deosebire. Ce se întâmplă atunci cu cuvintele rostite fără restricție tuturor: 'Morții vor învia' (1 Corinteni 15:52)? De ce a zis Pavel: 'Căci noi toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare cele făcute în trup, fie bune fie rele' (2 Corinteni 5:10)? Deși socotesc vrednic de laudă pe cel ce pune o asemenea întrebare, el trebuie să cerceteze Sfintele Scripturi mai cu de-amănuntul. Observă deosebirea clară în expresiile la care te îndrept. Despre cel ce crede se spune că va avea viață veșnică; despre cel ce nu crede se folosește o altă expresie.
Considerați

Considerare

Chiril pecetluiește mărturisirea că Fiul este Dumnezeu adevărat prin fire prin Altminteri, nelegiuirea celor ce nu cred nu ar putea fi arătată dacă mai întâi nu ar fi fost pusă înainte virtutea slăvită a celor ce cred; căci viciul este cunoscut ușor prin contrast cu virtutea, iar cunoașterea binelui osândește răul. Dacă deci cineva, zice el, a crezut cuvintele Celui ce vine de sus, și-a 'pus pecetea' și a confirmat prin propria înțelegere că este veșnic al firii dumnezeiești și bineplăcut ei să fie fără minciună. Din aceasta este deja evident pentru cei ce înțeleg care este opusul: cel ce leapădă credința va mărturisi desigur că Dumnezeu nu este adevărat. Trebuie iarăși observat că în aceste cuvinte el îndepărtează pe Fiul de consubstanțialitatea cu creația și îl arată ca Dumnezeu adevărat prin fire. Dacă cel ce este convins de cuvintele lui și primește mărturia pe care El însuși o dă despre Sine a pecetluit și a confirmat că Dumnezeu este adevărat, cum nu va fi înțeles Hristos ca Dumnezeu prin fire, al cărui adevăr este mărturisit și de credința în înseși cuvintele pe care tocmai le-a rostit? El încheie arătând pe Unicul-Născut ca viață însăși care locuiește în cei ce cred când Nu simplu sau fără cercetare declară înțeleptul Botezător că viața este pusă înainte celor ce cred în Hristos ca o răsplată; mai degrabă, din însăși firea lucrului, ca să zicem așa, ne oferă nouă dovada, deoarece Unicul-Născut este viață prin fire – 'căci în El trăim și ne mișcăm și suntem' (Faptele Apostolilor 17:28). El locuiește în noi, desigur, prin credință și rămâne prin Duhul Sfânt. Fericitul Evanghelist Ioan mărturisește și el aceasta în Epistolele sale: 'Prin aceasta știm că El rămâne în noi, pentru că ne-a dat din Duhul Său' (1 Ioan 4:13). Astfel Hristos dă viață celor ce cred în El, atât ca fiind El însuși viață prin fire cât și ca locuind apoi în ei. Că Fiul locuiește în noi prin credință, Pavel va confirma, zicând: 'Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatălui, de la care toată familia în ceruri și pe pământ își ia numele, ca să vă dea, după bogățiile slavei Sale, să fiți întăriți cu putere prin Duhul Său în omul dinăuntru, ca Hristos să locuiască prin credință în inimile voastre' (Efeseni 3:14–17). Când, deci, viața prin fire intră în noi prin credință, cum nu este adevărat Cel ce zice: 'Cel ce crede în Fiul are viață veșnică'? Clar trebuie să înțelegem pe Fiul Însuși, și nicio altă viață în afară de El.
Răspunde

Răspuns

Cum modelează contrastul Botezătorului dintre pământ și cer propria mea evlavie față de Fiul? Unde în viața mea mă aflu primind sau rezistând mărturiei că Dumnezeu este adevărat în Hristos? Ce înseamnă pentru mine astăzi că Fiul care este viață prin fire alege să locuiască în cei ce cred?
Roagă-te

Rugăciune

O, Fiule Unul-Născut, Care vii de sus, dă-ne har să primim mărturia Ta cea cerească cu credință vie, ca să ne naștem din nou din apă și din Duh și să avem viață veșnică. Rămâi în noi prin adevărul Tău, O, Lumină adevărată, și scapă-ne de judecata care stă asupra necredinței, numărându-ne printre cei ce văd slava Ta. Prin rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor sfinților, mântuiește-ne, Doamne. Amin.

Comentariu la Evanghelia după Ioan de Sf. Chiril al Alexandriei (tradus din greaca de domeniu public de Eterniseed) · Domeniu public

Sursă și verificare

Citatele de aici sunt redate în engleză de Eterniseed din originalul de domeniu public prin convergență multi-model, verificate independent pentru fidelitate față de sursă și revizuite de un panel cross-provider cu patru modele. Fiecare citat este verificat mecanic ca fiind un substring exact al acelei redări publicate.

Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →