Eterniseed › Curriculum › 1 Ioan
Cuvântul Vieții și Dumnezeu care este Lumină
Deschidere
Ioan își deschide prima epistolă nu cu un argument, ci cu o mărturie: a auzit, a văzut și a pipăit Cuvântul vieții — și scrie 'ca bucuria voastră să fie deplină'. Apoi numește mesajul într-o singură frază strălucitoare: 'Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric'. Fericitul Augustin, pe care Biserica Ortodoxă îl cinstește ca învățător al Bisericii, a predicat despre această scrisoare în zilele de după Paști, iar tema sa de-a lungul întregii predici este dragostea — iubirea prin care sufletul, el însuși doar întuneric, este atras spre Lumină și făcut luminos. Acest prim capitol stabilește întreaga mișcare: Cuvântul veșnic făcut vizibil în trup, un Dumnezeu care este lumină curată, chemarea de a umbla în acea lumină mai degrabă decât în întunericul păcatului și — pentru sufletul care se teme de propria sa murdărie — sângele lui Hristos care curățește, mărturisirea care vindecă și Mijlocitorul care pledează.
Citește
Citire
Citiți 1 Ioan 1 — Cuvântul care era de la început, pe care apostolii l-au auzit și l-au văzut și l-au pipăit, viața veșnică făcută cunoscută și vestită, ca și noi să avem comuniune cu Tatăl și cu Fiul Său Iisus Hristos, 'ca bucuria voastră să fie deplină'; mesajul că 'Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric'; avertizarea că nu putem pretinde comuniune cu El în timp ce umblăm în întuneric; făgăduința că dacă umblăm în lumină, 'sângele lui Iisus Hristos, Fiul Său' ne curățește de orice păcat; și cuvântul cinstit despre noi înșine — că dacă spunem că nu avem păcat ne înșelăm pe noi înșine, dar 'dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte'.
Studiu
De ce S-a făcut trup Cuvântul veșnic — ce voia El să ne învețe? Augustin refuză să lase povestea lui Hristos să rămână o frumoasă poveste pe care doar o admirăm:
căci fără rodul poruncii, auzirea poveștii, cum S-a născut Hristos și cum a pătimit Hristos, este doar o distracție a minții, nu o întărire a ei.Rodul pe care Ioan ni-l pune înainte este acesta: că Dumnezeu este lumină. Și aici Augustin întoarce lumina înăuntru — căci a fi luminat de ea înseamnă mai întâi să ne vedem propriul întuneric și abia apoi să fim făcuți luminoși.
Cât de mult este Dumnezeu depărtat de creatură, cât de mult este Făcătorul de ceea ce este făcut, cât de mult este Înțelepciunea de ceea ce este făcut de Înțelepciune, dincolo de toate lucrurile trebuie să fie această lumină.Devenim lumină nu prin propria noastră strălucire, ci apropiindu-ne de a Lui, mărturisind ceea ce suntem. Astfel, capitolul care începe cu Cuvântul făcut cunoscut se sfârșește prin a ne face cunoscuți nouă înșine — și prin a oferi sângele curățitor care face ca sufletul întunecat să strălucească.
Considerați
Considerare
Dacă Dumnezeu este lumină și păcatele noastre sunt întuneric, ce nădejde avem de comuniune cu El? Răspunsul lui Ioan este mărturisirea — iar Augustin nu ne va lăsa să tratăm păcatele 'ușoare' ca pe niște fleacuri, căci ele se adună spre ruină:
Multe păcate ușoare fac un păcat uriaș: multe picături umplu râul; multe boabe fac bulgărele.Leacul este smerenia: să-I spunem lui Dumnezeu ce suntem, ca El să vindece ceea ce găsește. Iar când păcatul ne ajunge din urmă, Ioan ne dă Mijlocitorul — Iisus Hristos cel drept. Augustin se minunează că apostolul, om atât de mare, se numără pe sine printre păcătoșii care au nevoie de acel Mijlocitor, în loc să se pună pe sine în locul Lui:
A ales mai degrabă să se pună pe sine în numărul păcătoșilor ca să-L aibă pe Hristos ca Mijlocitor al său, decât să se pună pe sine în locul lui Hristos ca Mijlocitor și să fie găsit printre cei mândri care vor fi osândiți.Aceasta este adânca mângâiere a capitolului: ispășirea nu este doar pentru păcatele noastre, ci pentru păcatele întregii lumi.
Răspunde
Răspuns
Nu te teme de lumina care îți arată propriul tău întuneric. Aceea nu este lumina care te osândește — este lumina care începe să te vindece, căci sufletul care se vede murdar și se întristează pentru aceasta a și început deja să fie luminat. Așadar, fă-ți mărturisirea cu cinste: nu smerenia falsă care spune 'sunt păcătos' doar ca să nu pară mândru înaintea altora, ci cuvântul adevărat rostit lui Dumnezeu despre ceea ce ești cu adevărat. Nu trata niciun păcat ca fiind prea mic ca să-l mărturisești; râul este făcut din picături. Iar când ai păcătuit, nu deznădăjdui și nu te ascunde — ai un Mijlocitor la Tatăl. Ca și Ioan, ia-ți locul printre păcătoșii care au nevoie de Hristos, nu printre cei mândri care își închipuie că nu au nevoie de niciun apărător. Apoi umblă în lumină așa cum El este în lumină și lasă sângele Său să-și facă lucrarea de curățire, ca bucuria ta să fie deplină.
Roagă-te
Rugăciune
O, Dumnezeule care ești lumină și în care nu este deloc întuneric: luminează-mă, ca să-mi văd propriul meu întuneric și să nu mă rușinez, ci să mă apropii de Tine și să fiu luminat. Mărturisesc că am păcătuit; nu disprețui multele mele păcate mici, ci curățește-mă de toate prin sângele Fiului Tău. Dă-mi smerenia care Îți spune cu adevărat ce sunt și ferește-mă de mândria care nu are nevoie de Mijlocitor. Când cad, lasă-mă să alerg nu la deznădejde, ci la Iisus Hristos cel drept, care este ispășirea pentru păcatele mele și pentru păcatele întregii lumi. Lasă-mă să umblu în lumina Ta și să am comuniune cu Tine, ca bucuria mea să fie deplină; prin același Hristos, Domnul nostru, cu Tine și cu Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →