Eterniseed › Curriculum › 1 Timotei
1 Timotei 4 — cu Comentariul Catolic al lui Haydock
Deschidere
Bine ați venit la această lecție zilnică extrasă din Comentariul Catolic al lui Haydock pe capitolul 4 din 1 Timotei. Comentariul Catolic al lui Haydock adună înțelepciunea Părinților Bisericii și a interpreților ulteriori pentru a lumina instrucțiunile pastorale ale Sfântului Pavel. În aceste versete Apostolul avertizează împotriva înșelăciunilor viitoare, îndemnându-l totodată pe Timotei la învățătură credincioasă, rugăciune și folosirea dreaptă a darurilor lui Dumnezeu. Comentariul Catolic al lui Haydock ne ajută să auzim textul cu mintea Bisericii, arătând cum vechile erezii răsună și astăzi și cum practica catolică a postului, a celibatului și a vieții sacramentale le răspunde. Să ne deschidem inimile pentru a primi atât avertismentul cât și încurajarea cuprinse în acest capitol.
Citește
Citire
Luați câteva clipe de liniște pentru a citi capitolul 4 din 1 Timotei încet și cu rugăciune. Lăsați cuvintele Sfântului Pavel să se așeze în mintea voastră. Observați contrastul dintre învățăturile false pe care le prevede și doctrina sănătoasă pe care o recomandă. Acordați o atenție deosebită chemării la rugăciune, recunoștință și la exercițiul evlaviei care folosește atât vieții acesteia cât și celei viitoare. Când terminați, reveniți aici gata să studiați capitolul cu ajutorul Comentariului Catolic al lui Haydock.
Studiu
Haydock începe prin a examina profeția privitoare la vremurile din urmă.
Comentariul Biblic Catolic Haydock În vremurile din urmă. Literal, zilele din urmă; adică de acum înainte sau în zilele ce vor veni. --- La duhuri ale rătăcirii și doctrine ale diavolilor; sau, la duhuri seducătoare și doctrine ale diavolilor, ca în traducerea protestantă. Sensul trebuie să fie că oamenii vor învăța doctrine false prin sugestia diavolului. (Witham)Comentariul abordează apoi interdicțiile prevestite de Apostol.
Oprind de la căsătorie, de la a se înfrâna de la mâncăruri etc. Aici, spune Sfântul Ioan Gură de Aur[1], sunt prevestite și arătate ereticii numiți encratiți, marcionii, maniheii etc., care condamnau toate căsătoriile ca fiind rele, după cum se vede la Sfântul Irineu, Epifanie, Sfântul Augustin, Teodoret etc. Acești eretici susțineau un dumnezeu care era autorul lucrurilor bune și un alt dumnezeu care era autorul sau cauza tuturor relelor; printre acestea din urmă socoteau căsătoriile, carnea, vinul etc. Doctrina catolicilor este cu totul diferită când condamnă căsătoriile preoților și ale celor care au făcut vot lui Dumnezeu de a duce mereu o viață de celibat; sau când Biserica oprește persoanele să mănânce carne în Postul Mare sau în zilele de post, dacă sănătatea lor nu o cere. Noi susținem că căsătoria în sine nu este doar cinstită, ci o taină de origine dumnezeiască. Credem și mărturisim că același singur Dumnezeu adevărat este autorul tuturor creaturilor care sunt bune prin ele înseși; că toate mâncărurile trebuie mâncate cu mulțumire și niciuna nu trebuie respinsă ca venind de la autorul răului. Când condamnăm preoții pentru că se căsătoresc, o facem pentru căderea jurămintelor și promisiunilor făcute lui Dumnezeu de a trăi necăsătoriți și de a duce o viață mai desăvârșită; îi condamnăm cu Scriptura, care ne învață că jurămintele făcute trebuie ținute; cu Sfântul Pavel, care în capitolul următor (v. 12) ne învață că cei care încalcă astfel de jurăminte își atrag osânda. Când Biserica, căreia ni se poruncește să ascultăm, poruncește înfrânarea de la carne sau pune o restricție în privința timpului de mâncare în zilele de umilință și post, o face prin lepădare de sine și mortificare: astfel încât nu mâncărurile, ci încălcarea poruncii sunt cele care, în asemenea ocazii, pângăresc conștiințele celor ce încalcă. 'Veți obiecta, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, că noi împiedicăm persoanele de la căsătorie; Dumnezeu să ne ferească' etc. Sfântul Augustin (lib. 30 cont. Faustum, cap. vi): 'Vedeți, spune el, marea deosebire între a te înfrâna de la mâncăruri de dragul mortificării și ca și cum Dumnezeu nu ar fi autorul lor.' Putem observa că Dumnezeu, în legea lui Moise, a interzis carnea de porc și multe alte mâncăruri; și că chiar apostolii, în Sinodul din Ierusalim, au oprit pe creștini (cel puțin în jurul Antiohiei) să mănânce atunci sânge și lucruri sugrumate; nu pentru că ar fi rele prin ele înseși, cum pretindeau maniheii. (Witham) --- Sfântul Pavel vorbește aici despre gnostici și alți eretici antici care condamnau absolut căsătoria și folosirea oricărui fel de carne, pentru că pretindeau că toată carnea vine dintr-un principiu rău: pe când Biserica lui Dumnezeu, departe de a condamna căsătoria, o socotește o taină sfântă și o interzice doar celor care prin vot au ales partea cea mai bună: și nu interzice folosirea niciunei mâncăruri, în timpuri și anotimpuri potrivite, deși nu socotește toate felurile de dietă potrivite pentru zilele de post și pocăință. (Challoner) --- Putem vedea în cele mai timpurii veacuri ale creștinismului că unii dintre cei mai infami și necurăți eretici care au ieșit vreodată din Biserică au condamnat orice căsătorie ca fiind nelegiuită, îngăduind în același timp cele mai nemaiauzite abominații: oameni fără religie, fără credință, fără pudoare, fără cinste. Vezi Sfântul Clement, lib. 3. Strom.Haydock explică apoi cum sunt sfințite lucrurile create.
Este sfințit prin cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune. Adică, rugându-ne ca ele să nu devină, prin abuzul pe care îl facem de ele, un prilej de a păcătui și de a-L ofensa pe Dumnezeu. (Witham) --- Folosirea oricărui fel de carne este în sine bună; dar dacă nu ar fi, ar deveni sfințită prin rugăciunea pe care o rostim de obicei peste ea și prin cuvântul lui Hristos, care a declarat că nu ceea ce intră în gură pângărește pe om. (Calmet)
Considerați
Considerare
Comentariul reflectă asupra harului primit prin punerea mâinilor.
Nu neglija harul. Greaca pare să implice darurile Duhului Sfânt, date prin taine,[3] prin profeție; ceea ce poate însemna când ți s-a dat darul de a predica sau de a tâlcui profeții. --- Cu punerea mâinilor preoției.[4] Unii îl tâlcuiesc când ai primit rânduiala preoției sau ai fost făcut episcop: dar sensul pare mai degrabă a fi când mâinile preoților de primul rang (adică ale episcopilor) au fost puse peste tine, după Sfântul Ioan Gură de Aur. (Witham) --- Sfântul Augustin spune că nimeni nu poate îndoi dacă sfintele rânduieli sunt o taină; și ca nimeni să nu poată argumenta că folosește termenul în mod impropriu și fără precizie cuvenită, alătură această taină în natură și nume cu botezul (Cont. Ep. Parmen. lib. 2, cap. xiii). Sfântul Ambrozie, pe acest verset, înțelege prin cuvintele punerea mâinilor toată acțiunea sfântă și cuvintele sfinte făcute și rostite peste el când a fost făcut preot; prin care, spune sfântul, a fost destinat lucrării și a primit autoritatea de a îndrăzni să aducă jertfă în locul Domnului nostru lui Dumnezeu.
Răspunde
Răspuns
Cum modelează avertismentul împotriva învățăturilor înșelătoare felul în care ascultați astăzi vocile duhovnicești? În ce moduri concrete puteți practica recunoștința pentru darurile lui Dumnezeu observând disciplinele Bisericii de post și rugăciune? Ce pas puteți face săptămâna aceasta pentru a trezi harul deja primit prin taine?
Roagă-te
Rugăciune
Doamne Isuse, ne-ai avertizat prin Apostolul Tău că înșelăciunile vor apărea în vremurile din urmă. Întărește credința noastră ca să ne putem ține de doctrina sănătoasă transmisă de Biserică. Dă-ne inimi recunoscătoare care primesc fiecare dar bun din mâna Ta și îl folosesc spre slava Ta. Binecuvântează pe cei ce au făcut vot de celibat și pe cei ce postesc după legea Bisericii, ca jertfele lor să apropie multe suflete de Tine. Revarsă din nou harul sfintelor rânduieli peste preoții și episcopii Tăi și păstrează-ne pe toți credincioși până la sfârșit. Cerem aceasta prin Hristos Domnul nostru. Amin.
Sursă și verificare
Citatele de aici sunt extrase dintr-o ediție de domeniu public și fiecare este verificat mecanic ca fiind un substring exact al textului sursă.
Vezi originalul, traducerea noastră completă și recenzia →