Despre Această Zi
Miercurea Cenușii deschide Postul Mare. În această zi, creștinii din întreaga Biserică Apuseană se adună pentru a primi o cruce de cenușă trasată pe frunte cu cuvintele „Adu-ți aminte că ești țărână și în țărână te vei întoarce" (Geneza 3:19), sau, în multe parohii, „Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie" (Marcu 1:15). Ambele formule sunt străvechi; amândouă rostesc adevărul dublu al zilei. Suntem muritori. Suntem iubiți de un Dumnezeu care ne cheamă înapoi. Cenușa însăși este făcută din ramurile de finic arse de la Duminica Floriilor din anul precedent: Osanaua de primăvara trecută devenind cenușa acestei ierni, o mică buclă liturgică amintind Bisericii că orice triumf se preface în țărână și orice țărână poate fi răscumpărată. Disciplina zilei este postul și abstinența: în tradiția romano-catolică, doar o singură masă completă și două mai mici, și nicio carne. Alte tradiții își păstrează propriile măsuri. Scopul nu este gestul în sine, ci ușa pe care o deschide: patruzeci de zile de atenție mai așezată, de milostenie, de rugăciune, de slefuire a sinelui obișnuit, pentru ca ceva mai sincer să rămână. Rezonanța veterotestamentară este profundă: cenușa și sacul erau vocabularul pocăinței lui Israel (Ioel 2:12-18), iar chemarea lui Ioel („sfâșiați-vă inimile, nu hainele") este strigătul rânduit al zilei. Miercurea Cenușii nu este disperare. Este pragul spre lucrarea plină de speranță a Postului Mare. Crucea de pe frunte are aceeași formă ca și crucea de la capătul drumului; mergem de la una la cealaltă.
Mese tradiționale
Cină simplă de post
O masă de seară simplificată: pâine, supă, legume, poate o bucată de pește. Simplitatea însăși este rugăciunea. Multe parohii servesc o cină cu supă după impunerea cenușii, unde un singur bol împărțit la mese lungi reflectă atât postul, cât și comuniunea acestui timp.
Covrigi moi
În Europa medievală, covrigul era pâinea Postului Mare: făină, apă, sare și drojdie, fără grăsimi sau lactate permise de postul strict. Se spunea că forma cu brațele încrucișate amintește de o persoană în rugăciune; multe familii catolice coc o tură de covrigi în Miercurea Cenușii pentru a marca începutul Postului Mare.
Pâine de post
O pâine simplă, nedulce, făcută din făină integrală, apă și sare. Unele familii coc o singură pâine în Miercurea Cenușii și o frâng împreună la cină, un ecou tăcut al manei din pustie care i-a susținut pe israeliți timp de patruzeci de ani de așteptare.
Supă cremă fără carne
O ciorbă cremoasă de cartofi sau de fructe de mare, servită în multe părți ale lumii catolice în Miercurea Cenușii și în vinerile Postului Mare, când abstinența de la carne este disciplina rânduită. Bogăția gustului vine din lapte, unt și o pâine bună alături: bucate smerite, pregătite cu căldură.
Rugăciuni și Binecuvântări
Rugăciune la Impunerea Cenușii
Atotputernice și veșnice Dumnezeule, care nu urăști nimic din ceea ce ai făcut și ierți păcatele tuturor celor care se căiesc: creează și zidește în noi inimi noi și smerite, pentru ca noi, plângând cu vrednicie păcatele noastre și recunoscând nemernicia noastră, să dobândim de la Tine, Dumnezeul a toată mila, iertare și dezlegare deplină; prin Iisus Hristos, Domnul nostru. Amin.
Rugăciune pentru Post
Dumnezeule milostiv, în această zi pornesc pe un drum lung. Stăpânește-mi poftele și distragerile. Acolo unde sunt mândru, smerește-mă. Acolo unde flămânzesc după ceea ce nu mă hrănește, întoarce-mă spre ceea ce mă hrănește cu adevărat. Fă din postul meu o rugăciune pe care întreg trupul meu să o poată aduce și apropie-mă, până la Paște, mai mult de Fiul Tău. Amin.
Rugăciunea lui Ioel
Doamne, nu știu cum să-mi sfâșii inima, ci doar veșmintele. Învață-mă. Sfâșie în mine ce trebuie sfâșiat; vindecă ce trebuie vindecat. Tu ești îndelung-răbdător și plin de bunătate. Întâmpină-mă la începutul acestor patruzeci de zile și mergi împreună cu mine până la cruce. Amin.
Artă și iconografie
Carl Spitzweg · Aschermittwoch (Ash Wednesday) (c. 1860)
Context teologic
Spitzweg, marele romantic german al interioarelor mici și al glumelor liniștite, pictează Miercurea Cenușii din interiorul unei celule de închisoare. Un arlechin stă pe o bancă în costum pestriț de bufon, cu capul plecat, în dimineața de după carnaval. Tabloul se citește la prima vedere ca o scenă comică (un clovn prins în cursă), dar cu cât zăbovești mai mult asupra lui, cu atât disciplina acestui timp liturgic vorbește mai limpede. Miercurea Cenușii este dimineața de după; este ziua în care costumul cade și trupul își amintește că este țărână. Arlechinul lui Spitzweg este fiecare creștin care a jucat un rol prea mult timp și acum trebuie să înfrunte lumina zilei fără el.
La ce să fiți atenți
Observă fereastra celulei: zăbrelită, aşezată sus, aruncând o singură fâşie de lumină pe perete. Spitzweg a poziţionat arlechinul astfel încât lumina să cadă pe umerii săi plecaţi, dar nu şi pe chip. Costumul pestriţ este redat în culori şterse; noaptea de carnaval l-a uzat. Priveşte podeaua: lespezile de piatră sunt de un gri rece, cenuşiu, iar papucii moi ai arlechinului sunt nepotriviţi pentru ele. Un ulcior mic şi un castron stau lângă el: singurele recuzite care supravieţuiesc în noul anotimp. Adevăratul subiect al tabloului este tot ceea ce nu mai este în cadru.
Referință biblică
Geneza 3:19
Diego Velázquez · Christ Crucified (Cristo crucificado) (c. 1632)
Hans Holbein the Younger · The Ambassadors (1533)
Context teologic
La prima vedere, dublul portret al lui Holbein este culmea succesului lumesc renascentist: doi ambasadori francezi la curtea engleză, cu rafturile pline de instrumentele puterii, ale învățăturii și ale muzicii. Apoi ochiul descoperă dâra lungă și palidă din partea de jos a primplanului: un craniu anamorfic, vizibil doar atunci când tabloul este privit dintr-un unghi accentuat din dreapta. Întreaga imagine este Miercurea Cenușii comprimată într-un singur panou. Lăutele, globurile și cadranele solare sunt reale; craniul de sub ele este și mai real. Holbein pictează ceea ce rugăciunea impunerii cenușii rostește cu glas tare: adu-ți aminte, omule, că țărână ești și în țărână te vei întoarce.
La ce să fiți atenți
Stați la marginea stângă a pânzei și priviți de-a curmezișul: craniul se conturează, iar restul tabloului se aplatizează într-un fundal de context. Holbein a plasat un mic crucifix în colțul din stânga sus, pe jumătate ascuns în spatele unei perdele verzi; aproape niciun privitor care vede tabloul pentru prima dată nu îl observă. Lăuta de pe raftul de jos are o coardă ruptă, citită în mod tradițional ca simbol al discordiei în Europa creștină: ambasadorii din epoca Reformei, pictați în anul în care Henric al VIII-lea a rupt legăturile cu Roma. Chiar și mozaicul de pe podea, copiat după pavimentul Cosmati de la Abația Westminster, era locul unde regii Angliei erau unși. Fiecare suprafață din acest tablou indică în jos spre craniu.
Referință biblică
Geneza 3:19
Pieter Bruegel the Elder · The Fight Between Carnival and Lent (1559)
Context teologic
Bruegel pictează însuși pragul: trecerea de marți spre miercuri pe care se sprijină întregul an liturgic occidental. În stânga, Carnavalul călărește pe un butoi de vin, gras și încoronat cu o plăcintă cu carne, înconjurat de mascați și făcători de clătite. În dreapta, Postul Mare avansează pe o platformă cu roți, slab, tras de un călugăr și o călugăriță, înarmat cu o coadă de heringi uscați. Între ei, întregul sat își vede de treburile obișnuite (cerșetori, schilozi, îndrăgostiți, jucători), prinși într-o piață a orașului care este și sufletul creștin. Tabloul nu este o satiră a niciuneia dintre părți; este o hartă a inimii umane în dimineața cenușii.
La ce să fiți atenți
Citiți compoziția ca pe un cadran de ceas. Înclinarea butoiului Carnavalului din stânga jos arată spre platforma subțire a Postului din dreapta jos; diagonala dintre ele trece printr-o fântână din centru, unde doi copii se joacă nepăsători. Bruegel pictează peste o sută de figuri, dar urmăriți detaliile mici: un cerșetor fără picioare lângă Post; un bărbat vărsând lângă Carnaval; un cuplu văzut din spate plecând în depărtare, nici ospătând, nici postind, doar plecând. Geniul tabloului este că refuză să vă spună care parte câștigă. Privitorul este chemat să aleagă, din nou, în fiecare Miercurea Cenușii.
Referință biblică
Ioel 2:12
Julius Schnorr von Carolsfeld · The Prophet Joel (from Die Bibel in Bildern) (1860)
Context teologic
Biblia în imagini a lui Schnorr von Carolsfeld a fost marea Scriptură ilustrată germană a secolului al XIX-lea: gravurile în lemn au circulat deopotrivă în casele luterane și catolice, contrapartea tipărită a secolelor de vitralii. Ioel al său este profetul ale cărui cuvinte deschid fiecare liturghie din Miercurea Cenușii: „Sfâșiați-vă inimile, nu hainele, și întoarceți-vă la Domnul Dumnezeul vostru.” Schnorr îl înfățișează stând pe o ridicătură joasă, cu mantia suflată în spate, cu gura deschisă în mijlocul chemării, cu mâinile ridicate pentru a aduna mulțimea care ascultă. Imaginea surprinde tocmai punctul de cotitură al anotimpului: momentul în care îndemnul devine invitație, iar lungile patruzeci de zile încep.
La ce să fiți atenți
Priviți mâinile. Schnorr era nazarinean, profund format în maniera linei düreriene, iar degetelor întinse ale lui Ioel le conferă o articulare care se citește ca o punctuație: chemarea este specifică, adresată, urgentă. Observați ascultătorii din marginea de jos: aplecați, întorși pe jumătate, unul cu mâna ridicată la față. Vântul străbate veșmântul profetului, dar este încă în mulțimea adunată; chemarea nu i-a ajuns încă. Tehnica gravurii în lemn a lui Schnorr forțează fiecare umbră într-o hașură încrucișată, iar rezultatul este un fel de pietriș vizual: suprafața lumii pare mai aspră atunci când vorbește Ioel.
Referință biblică
Ioel 2:12-13
Activități de familie
Arde frunzele de palmier de anul trecut
Dacă familia voastră a păstrat ramuri de palmier de la Duminica Floriilor de anul trecut, ardeți-le în siguranță afară sau într-un șemineu astăzi. Păstrați un praf din cenușa răcită într-un vas mic pe masă pe parcursul Postului Mare, o amintire tăcută că biruința și țărâna stau aproape una de cealaltă și că amândouă sunt ținute de Dumnezeu.
Scrieți intențiile pentru Postul Mare
După cină, oferă fiecărui membru al familiei o bucățică mică de hârtie. Scrieți un lucru la care veți renunța și un lucru pe care îl veți adopta pentru Postul Mare. Împăturiți hârtiuțele și puneți-le într-un borcan pe șemineu. Deschideți borcanul în dimineața de Paște și citiți ce a fost păstrat.
Faceți împreună covrigi de Post
Faceți covrigi moi dintr-un aluat simplu din făină, apă, sare și drojdie, rețeta medievală pentru Postul Mare. Modelați-i cu brațele încrucișate, ca niște oameni mici care se roagă. Vorbiți despre ceea ce se roagă fiecare persoană în acest Post Mare în timp ce împletiți aluatul împreună.